Obama avertizează: Trump atacă libertatea de exprimare - ce înseamnă asta pentru noi?

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Obama îl critică pe Trump pentru restricții privind libertatea de exprimare. Articolul luminează evoluțiile actuale și dezbaterea despre „Anulați cultura”.

Obama kritisiert Trump wegen Einschränkungen der Meinungsfreiheit. Der Artikel beleuchtet aktuelle Entwicklungen und die Debatte über "Cancel Culture".
Obama îl critică pe Trump pentru restricții privind libertatea de exprimare. Articolul luminează evoluțiile actuale și dezbaterea despre „Anulați cultura”.

Obama avertizează: Trump atacă libertatea de exprimare - ce înseamnă asta pentru noi?

Într -un discurs actual, Barack Obama a cerut companiilor media din Statele Unite să se apere împotriva „constrângerii de stat” care amenință libertatea de exprimare. Potrivit [Kleinezeitung.at], Obama a subliniat că această libertate a fost garantată de prima adăugare constituțională. Declarațiile sale au fost consolidate de cazul fostului comentator „Washington Post”, Karen Attiah, care a fost eliberat conform declarațiilor critice despre violența armelor și inactivitatea „Americii albe”. Obama a publicat un raport al „New York Times” în care este discutată demiterea lui Attiah și a stabilit legătura dintre reacția la comportamentul ei și climatul de strângere împotriva criticilor mass -media sub guvernul Trump.

Administrația Trump a acționat din ce în ce mai mult împotriva criticilor în trecutul recent. De exemplu, Trump a dat în judecată „New York Times” la 15 miliarde de dolari (aproximativ 12,7 miliarde de dolari) din cauza presupusei defăimări. De asemenea, el a lăudat decizia ABC de a descompune emisiunea de noapte a lui Jimmy Kimmel, care a comentat prea critic mediul fostului președinte. În mod ironic, Obama acuză guvernul Trump că a recurs la așa-numita „Anulare a culturii”, pe care o criticase anterior. Această cultură descrie o formă de ostracism social care este din ce în ce mai utilizat de guvern împotriva voturilor neplăcute.

Anularea cursului la Universitatea Columbia

Un alt exemplu de influență a presiunii asupra libertății de exprimare este anularea cursului „Race, Media și Afaceri Internaționale” la Universitatea Columbia. Attiah, care a lucrat și ca lector la universitate, oferă acum cursul online gratuit și critică administrația universității pentru deficiența ei. Această anulare este considerată ca răspuns la presiunea pe care președintele Trump l-a exercitat în legătură cu protestele pro-palestiniene, potrivit [Newsone.com]. Attiah cere o discuție independentă și subliniază că alfabetizarea media nu ar trebui să depindă de restricțiile instituționale.

Aceste evoluții ilustrează o tendință îngrijorătoare în care educatorii negri oferă cursuri independente pentru a promova reflecții istorice dincolo de narațiunile aprobate. Pe lângă Attiah, dr. Marvin Dunn a lansat o inițiativă similară în care predă istoria neagră fără permisiune. Această tendință arată modul în care abordează educația bazată pe comunitate din ce în ce mai mare de rezistență la o atmosferă academică percepută ca autoritară.

Libertatea de exprimare și tensiuni sociale

Cu toate acestea, o problemă profundă rămâne dezbaterea despre libertatea de exprimare, care este modelată de „Cultura de anulare”. [BPB.DE] raportează efectele negative ale acestei culturi asupra discursului. În timp ce unii politicieni, cum ar fi Friedrich Merz, identifică cultura de anulare ca un pericol pentru libertatea de exprimare, criticii susțin că aceasta este doar „panică morală”. Sondajele arată că o parte semnificativă a populației din țările occidentale, inclusiv 57 % dintre britanici și 55 % dintre americani, sunt tăcuți de frica criticilor.

În Germania, doar 45 % dintre cei chestionați consideră că își pot exprima în mod liber opiniile. Aceste studii ilustrează un sentiment din ce în ce mai mare de incertitudine care afectează chiar și cetățenii angajați din punct de vedere politic și social în declarația lor externă. Un exemplu în acest sens este demiterea lui James Bennet, conform opiniei „New York Times” și eliminarea poemului lui Eugen Gomringer la o universitate din Berlin.

Aceste dinamici aruncă o lumină asupra întrebărilor complexe despre relația dintre opinie și putere, precum și rolul instituțiilor atunci când se menține sau restricționează libertatea discursului. Polarizarea politică în Statele Unite, în special, are consecințe cu mult timp, ceea ce ar putea afecta și Europa în viitor. Discuția despre modul în care libertatea de exprimare ar trebui înțeleasă și practicată rămâne actuală și extrem de relevantă.