Elfriede Jelinek: Nu sunt mort! - Raportul fals îi șochează pe fani

Elfriede Jelinek: Nu sunt mort! - Raportul fals îi șochează pe fani

Österreich - marți după -amiază, 17 iunie 2025, știri despre presupusa moarte a Premiului Austriac Nobel pentru literatură Elfriede Jelinek (78 de ani) s -au răspândit pe internet într -un ritm rapid. Contul de pe X (fost Twitter), care a pus mesajul în lume, s -a dovedit ulterior a fi o farsă. Situația ilustrează provocările pe care le au rapoarte false pe social media. Scriitorul austriac a reacționat calm la acest raport fals și a lămurit: „Este a doua oară când sunt mort. Încă trăiesc”.

Vestea despre presupusa deces a lui Jelinek a fost publicată inițial pe contul fals la 13:40. La 2:08 p.m. Amețelul a ieșit la iveală când operatorul contului, jurnalistul italian Tommasso Debedetti, a recunoscut că este o farsă. Debenedetti nu este străin de lumea rapoartelor false: Încă din 2020, el a provocat o agitație cu un raport fals de moarte despre vedetele de operă Plácido Domingo. Drept urmare, Nora Gottschalk, purtătorul de cuvânt al Rowohlt, a confirmat că raportul privind moartea lui Jelinek nu a îndeplinit adevărul. Numeroase mass -media austriece și germane, inclusiv „Der Standard”, au raportat pentru prima dată în raportul fals și ulterior și -au cerut scuze pentru distribuție.

Problema Fake News

Acest episod nu este un caz izolat, ci este implicat într -o dezvoltare îngrijorătoare, care devine din ce în ce mai importantă în era digitală. Ca rapoarte BPB, există o răspândire din ce în ce mai mare a știrilor sociale, a misinformării și a dezinformării, care este în mod specific răspândit în media socială. Astfel de informații false sau înșelătoare nu numai că pune în pericol încrederea în public în mass -media, ci și în instituțiile politice.

Investigațiile arată că incertitudinea cauzată de veștile false poate fi atribuită și încrederii scăzute în mass -media. În special, anul electoral din 2016, în care Donald Trump a fost ales președinte, iar referendumul Brexit a alimentat dezbaterea despre știri false. Studiile științifice au scos la iveală faptul că mai puțin de 1 % din conținutul pe care utilizatorii îl văd în rețelele sociale sunt clasificate drept știri false. Cu toate acestea, chiar și mici părți ale informațiilor false pot avea efecte semnificative asupra formării opiniei și a rezultatelor alegerilor.

Măsuri pentru combaterea dezinformării

Pentru a lua măsuri împotriva răspândirii știrilor false, au fost luate diverse inițiative. UE a lansat programe precum „UE vs. DISINFO” și Observatorul European Digital Media pentru a obține dezinformarea sub control. Alfabetizarea media este, de asemenea, considerată o abordare centrală pentru combaterea rapoartelor false. Nu este vorba doar despre oferirea cunoștințelor, ci și despre o examinare critică a conținutului media.

În legătură cu raportul fals al lui Jelinek, devine deosebit de clar cât de important este să fie informat despre mecanismele informațiilor false. Alfabetizarea media este esențială pentru a promova încrederea în surse serioase de informații și pentru a recunoaște conținutul dubios. Episodul din jurul Elfriede Jelinek arată nu numai riscurile de știri false, ci și nevoia de o educație media îmbunătățită în societate.