Villach: Un bărbat de 91 de ani își amintește de ororile războiului!

Villach: Un bărbat de 91 de ani își amintește de ororile războiului!

Helmuth Reisinger, în vârstă de 91 de ani și „membru fondator” al forțelor armate, locuiește în Villach și oferă de bunăvoie informații despre amintirile sale din cel de-al Doilea Război Mondial. Născut pe 24 februarie 1934 în Ternitz, Austria Inferioară, a experimentat timpul intens, în ciuda vârstei sale fragede. Raiduri grele de bombardamente care au avut loc în timpul războiului aerian împotriva industriei din Linz și Wiener Neustadt au fost deosebit de formative pentru el. Aceste amintiri sunt și astăzi foarte prezente pentru el. Reisinger relatează că a asistat adesea la capturarea piloților doborâți, ceea ce i-a stârnit o varietate de emoții.

Războiul aerian, în special prin utilizarea tunurilor antiaeriene, a jucat un rol crucial în cursul războiului. Flak - prescurtare de la tunul antiaerien - a fost dezvoltat pentru prima dată în timpul Primului Război Mondial și s-a îmbunătățit semnificativ de-a lungul anilor. În anii 1930, multe țări au recunoscut nevoia de tunuri antiaeriene speciale. Flak 18 de 8,8 cm a devenit unul dintre cele mai faimoase arme ale celui de-al Doilea Război Mondial și a fost folosit nu numai împotriva aeronavelor, ci și împotriva trupelor terestre. Pe măsură ce războiul a progresat, utilizarea rachetelor antiaeriene a devenit din ce în ce mai preferată, dar elementele de bază ale rachetelor antiaeriene au rămas până mult după război, inclusiv în Bundeswehr în anii 1990.

Bombardiere prăbușite și echipajele lor

În timpul raidurilor aeriene au avut loc un număr tot mai mare de prăbușiri de avioane, a căror soartă este mai puțin cunoscută. Istoricul Nicole-Melanie Goll de la Casa Istoriei Austria cercetează soarta a aproximativ 8.300 de membri ai echipajului de pe 1.058 de aeronave americane și britanice. Această cercetare face parte din proiectul „Downed Allied Aircrew Database Austria”, care este susținut de Academia Austriacă de Științe. O hartă digitală care documentează locurile accidentului oferă o perspectivă mai profundă asupra experiențelor de război și a destinelor soldaților căzuți.

Destinele brutale ale piloților care au fost abuzați în urma accidentelor lor au inclus lipsa de asistență, abuz verbal și chiar linșaj. Acest lucru s-a întâmplat după o decizie a regimului nazist din 1944 care a încurajat populația să acționeze agresiv după prăbușirea aeronavelor inamice. Un exemplu în acest sens este pilotul afro-american Walter P. Manning, care a fost ucis în aprilie 1945. Uciderea sa nu este un incident izolat, ci face parte dintr-o tragedie mai largă care a afectat mulți alți piloți.

Pe scurt, arată că războiul aerian și evenimentele asociate cu acesta, cum ar fi dezvoltarea armelor antiaeriene și soarta bombardierelor doborâte, sunt adânc ancorate în memoria austriecă. În ciuda experiențelor teribile și a vieților pierdute, rămâne speranța de a ne împăca și de a înțelege ce sa întâmplat atunci, pentru a învăța lecții pentru viitor.