Puterea limbajului: înțelegerea idișului în umbra Holocaustului

Puterea limbajului: înțelegerea idișului în umbra Holocaustului

Pe 27 martie 2025, Hannah Pollin-Galay, profesor asociat la Universitatea din Tel Aviv, va susține o prelegere intitulată „The Microistory of Words. Holocaust-Iddish as a Window on Prisoner Life” la Institutul Wiesenthal pentru Studii asupra Holocaustului (VWI) din Viena. Prelegerea începe la ora 18:30. și discută schimbările profunde pe care le-a adus Holocaustul în limba idiș. Evenimentul se va desfășura în limba engleză și participarea necesită înregistrare prealabilă la anmelde@vwi.ac.at. Informații suplimentare sunt disponibile în OTS a găsi.

Prelegerea abordează în special dezvoltarea „Khurbn-Iddish”, o formă unică de vocabular care a fost inventată de supraviețuitorii evrei în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial. Înainte de Holocaust, limba idiș nu putea descrie în mod adecvat experiențele traumatizante ale captivității, morții și dezumanizării. Războiul a determinat prizonierii să dezvolte sau să adapteze numeroase cuvinte și expresii idiș noi pentru a putea procesa experiențele lor din punct de vedere lingvistic.

Inovația lingvistică

În prelegerea sa, Pollin-Galay va introduce două concepte cheie care au apărut în acest nou sociolect. Acești termeni se referă la subiectele de furt și de întâlniri germano-idis din timpul Holocaustului. Autori și intelectuali precum Nachman Blumenthal, Yisrael Kaplan și Chava Rosenfarb au contribuit la documentarea acestor noi elemente lingvistice. Ei și-au procesat experiențele traumatice creând un limbaj care a ținut cont de dilemele morale și existențiale cu care s-au confruntat.

De exemplu, sunt menționați noi termeni precum „shabrivin” (jăfuire) și „kuzinka” (practică sexuală exploatatoare), care reflectă în mod viu provocările și conflictele de supraviețuire. Semnificația poetică și literară a „Idișului Holocaustului” își găsește expresie în lucrările unor scriitori precum Rosenfarb și Ka-Tzetnik. În textele lor, acești autori tratează subiecte precum corupția, identitatea și reziliența, care sunt, de asemenea, foarte relevante pentru discuțiile de astăzi despre istoria și identitatea evreiască.

Context extins

Pe lângă aspectele lingvistice, prelegerea este văzută și într-un context istoric. Procesul Eichmann, de exemplu, a schimbat percepția socială a limbii germane în Israel și a creat o prezență acustică deosebită. Oamenii care au vorbit și au depus mărturie în acest proces au tratat germana mai puțin ca pe o „limbă nazistă” și mai mult ca parte a realității lor istorice specifice. Aceste evoluții contribuie la dezvoltarea unor perspective mai actuale asupra limbii germane și a semnificației sale culturale după Holocaust.

Hannah Pollin-Galay a abordat subiectul schimbărilor lingvistice din timpul Holocaustului în cercetările și publicațiile sale, în special în cartea ei Occupied Words: What the Holocaust Did to Yiddish. Această lucrare a primit Premiul Național pentru Cartea Evreiască în 2024 la categoria Studii asupra Holocaustului. Pollin-Galay rezumă importanța limbii idiș și a transformărilor sale în tratarea istoriei Holocaustului.

Explorarea acestor inovații lingvistice deschide o nouă perspectivă asupra istoriei evreiești și a problemei asociate a identității. Prin urmare, prelegerea promite o examinare profundă a limbajului, a traumei și a istoriei.