Monitorizarea serviciilor de mesagerie: Noua limită de vârstă provoacă entuziasm!

Monitorizarea serviciilor de mesagerie: Noua limită de vârstă provoacă entuziasm!

La 19 iulie 2025, Consiliul Național din Austria a adoptat o lege care reglementează monitorizarea serviciilor de mesagerie dacă este necesar. Această nouă lege a făcut deja furori, mai ales în rândul susținătorilor de confidențialitate. Secretarul de stat al SPÖ, Jörg Leichtfried, a respins critica ca fiind nefondată și a subliniat că situația de securitate din Austria face necesară o astfel de măsură, având în vedere numărul crescut de infracțiuni extremiste și peste 100 de persoane cu risc ridicat. Potrivit lui Leichtfried, până la sfârșitul anului ar trebui implementată și o limită de vârstă de 15 ani pentru utilizarea rețelelor sociale, discuție care a fost inițiată după incidentul împușcăturii de la Graz din iunie.

Leichtfried și alte autorități de securitate, inclusiv ministrul de Interne Gerhard Karner și șeful Oficiului Federal al Poliției Criminale Andreas Holzer, cer ca abordarea de supraveghere să fie extinsă pentru a include infracțiunile legate de droguri. Monitorizarea conform noului proiect de lege ar trebui să aibă loc numai după ordinul unui complet de trei judecători și sub supravegherea unui ofițer de protecție juridică care are sediul în Ministerul de Interne și va avea acces la dosarele colectate. Achiziția de software pentru supraveghere este de așteptat să aibă loc în următorii doi ani, deși rămâne neclar dacă compania israeliană „Dream Security” va fi inclusă în selecție.

Critică la adresa monitorizării serviciilor de mesagerie

Monitorizarea chaturilor private, criptate pentru forțele de ordine, se află în centrul controversei din jurul noii legi. Organizația-umbrelă a industriei austriece de internet (ISPA) s-a pronunțat cu vehemență împotriva regulamentului. Secretarul general ISPA, Stefan Ebenberger, a avertizat că astfel de măsuri ar putea crea sau exploata lacune de securitate, care ar putea fi exploatate și de infractori. Ebenberger a mai subliniat că nu numai suspecții, ci și persoanele neimplicate pot fi spionați, ceea ce nu poate fi limitat din punct de vedere tehnic. El a susținut că ingerința în drepturile fundamentale ar trebui abordată doar în cazul celor mai grave infracțiuni neconstituționale.

Monitorizarea planificată ar trebui să se limiteze la mesaje într-o anumită perioadă de timp și să fie supusă unor criterii de securitate stricte. În acest context, s-a făcut referire și la un caz din Polonia în care guvernul a spionat opoziția. Noua legislație este mai precisă decât propunerea troiană federală respinsă din 2019, dar există îngrijorări că ar putea exista o creștere a cererilor de supraveghere în urma unui atac evitat asupra unui concert.

Protecția datelor și supravegherea tehnologică

Digitalizarea și noile tehnologii prezintă legile actuale privind protecția datelor cu provocări majore. Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) este responsabilă de evaluarea evoluțiilor tehnologice în ceea ce privește impactul acestora asupra protecției datelor. Acesta subliniază faptul că monitorizarea proactivă a tehnologiei este necesară pentru a proteja confidențialitatea. Tehnologii precum monedele digitale ale băncii centrale sau IA explicabilă intră în sfera de competență a AEPD, care conduce, de asemenea, dezbateri publice privind problemele legate de protecția datelor legate de tehnologie.

Necesitatea colaborării între autoritățile de protecție a datelor și furnizorii de tehnologie este văzută ca fiind din ce în ce mai importantă. Un exemplu al acestor măsuri este dezvoltarea site-ului Web Evidence Collector (WEC), care colectează dovezi ale prelucrării datelor cu caracter personal și oferă o perspectivă mai bună pentru administratorii și utilizatorii site-urilor web. Astfel de inițiative demonstrează dorința unui echilibru între nevoile de securitate și protecția vieții private.