Alegerea Papei în conclav: Cine va fi succesorul lui Francisc?

Alegerea Papei în conclav: Cine va fi succesorul lui Francisc?

Luni de Paște, 21 aprilie 2025, Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani. Moartea sa a rezultat într-o sedentarizare, condiție în care Colegiul Cardinalilor este responsabil de Biserica Catolică până la alegerea unui nou papă. Procesul de selecție a succesorului său a început deja, alegerile fiind așteptate între 5 și 10 mai 2025. Viitoarele alegeri papale se vor desfășura într-un conclav, care reunește cardinalii pentru această decizie importantă.

În prezent, 137 din cei 252 de cardinali sunt eligibili să voteze, deoarece doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au voie să participe la alegeri. Acești indivizi au sarcina dificilă de a determina liderul Bisericii Catolice, alegând dintr-o varietate de posibili candidați. Pietro Parolin, cardinalul secretar de stat în vârstă de 70 de ani și susținătorul loial al lui Francisc, este considerat favorit pentru papalitate. Parolin va prezida și conclavul, întrucât actualul decan, Giovanni Battista Re, și adjunctul său au peste 80 de ani.

Posibilii candidați și profilurile acestora

Lista posibililor candidați include câteva nume proeminente care sunt considerate „papabile”:

• Pierbattista Pizzaballa, 60 Jahre alt, Patriarch von Jerusalem, bekannt für seine diplomatischen Bemühungen im Nahen Osten.
• Matteo Zuppi, 69 Jahre alt, Vorsitzender der italienischen Bischofskonferenz, beliebt für seine Netzwerke und seinen Einfluss.
• Peter Erdő, 72 Jahre alt, Erzbischof von Esztergom-Budapest, kritisch gegenüber den Reformen von Franziskus.
• Luis Antonio Tagle, 67 Jahre alt, ehemaliger Erzbischof von Manila, angesehen als potenzieller asiatischer Kandidat.
• Fridolin Ambongo Besungu, 65 Jahre alt, Erzbischof von Kinshasa, konservativ und skeptisch gegenüber westlichem Einfluss.
• Raymond Burke, 76 Jahre alt, ehemaliger Erzbischof von St. Louis, als eher unwahrscheinlich für das Papstamt angesehen.
• Jean-Marc Aveline, Erzbischof von Marseille, bekannt für seine volksnahe Haltung.
• Jean Claude Hollerich, 66 Jahre alt, Erzbischof von Luxemburg, einflussreich im Vatikan.
• Mario Grech, 68 Jahre alt, Generalsekretär der Bischofssynode, hat sich von konservativ zu reformfreundlich bewegt.
• Juan José Omella, Erzbischof von Barcelona, 1946 geboren, für seine sozialen Gerechtigkeitsinitiativen bekannt.

Procesul electoral și provocările

Procesul electoral din Vatican este foarte reglementat. Alegerea trebuie să înceapă cu o Sfântă Liturghie în Bazilica Sf. Petru, urmată de intrarea cardinalilor în Capela Sixtină. Alegerea în sine se desfășoară prin vot secret, voturile fiind numărate după fiecare tur de scrutin. Dacă un candidat nu obține majoritatea necesară de două treimi, sunt necesare mai multe runde de vot pentru a alege un nou papă. Teoretic, alegerile pot dura la infinit, în funcție de numărul de buletine de vot necesare.

După alegeri, rezultatul este indicat prin semnale de fum - fumul negru înseamnă că nu a fost ales niciun nou papă, în timp ce fumul alb semnalează alegerea reușită. Noul papă este apoi întrebat dacă ar dori să accepte papalitatea și să slujească sub un nou nume. Această tradiție străveche de alegere a Papei capătă o nouă importanță și atenție, mai ales în vremurile în care Biserica Catolică se confruntă cu provocări în întreaga lume.

Odată cu moartea Papei Francisc și cu viitoarele alegeri, așteptările sunt mari și ochii lumii sunt ațintiți asupra Vaticanului, în timp ce cardinalii se pregătesc pentru rolul lor crucial în conclav.