Austria fără vot: Pentru prima dată, niciun cardinal la alegerile papale din 2025!

Austria fără vot: Pentru prima dată, niciun cardinal la alegerile papale din 2025!

În mai 2023, Biserica Romano-Catolică va alege un nou papă - pentru prima dată din 1958 fără participarea unui cardinal austriac. Această situație istorică este cauzată de retragerea de facto a lui Christoph Schönborn, Arhiepiscopul Vienei, care și-a sărbătorit 80 de ani la începutul anului 2023 și, prin urmare, nu mai este eligibil pentru vot. Schönborn a activat deja la ultimele alegeri papale din 2005 și 2013 și a fost unul dintre favoriți în anii în care i s-a permis încă să participe. La acea vreme, el a fost o figură definitorie în alegerile papale și a fost în centrul atenției mass-media internaționale pentru o lungă perioadă de timp. oe24 reports asupra influenței cardinalilor austrieci asupra istoriei electorale, care se întoarce la alegerea lui Ioan Paul al II-lea în 1978.

Austria a jucat un rol semnificativ în alegerile papale în trecut, deoarece arhiepiscopii vienezi ai Bisericii Catolice au deținut continuu cardinalatul. În alegerile recente, precum cele ale lui Benedict al XVI-lea. În 2005, Schönborn s-a numărat printre cardinalii eligibili să voteze, dar alegătorii nu și-au dorit un alt pontificat lung și l-au ales pe Joseph Ratzinger. Aceasta arată că echilibrul de putere dintre cardinali poate fi decisiv pentru rezultatul alegerilor.

Rolul cardinalilor în conclav

Pentru a-l alege pe papa, cardinalii alegători trebuie să respecte o varietate de reguli și regulamente. Aceste reguli sunt stabilite în Constituția Apostolică Universi Dominici Gregis, care reglementează procedurile electorale din 1996. În timpul conclavului, cardinalii trebuie să rămână în Capela Sixtină, care va fi închisă ermetic pentru a evita influențele externe. Comunicarea prin telefoane mobile, internet sau mass-media este strict interzisă pentru a asigura secretul alegerilor. Înainte de primul tur de scrutin, în Bazilica Sf. Petru are loc un serviciu intitulat „Pro eligendo Papa”, înainte ca cardinalii să depună jurământul în procesul electoral. Vivat evidențiază măsurile stricte de securitate și secret în timpul procesului.

Procesul electoral se desfășoară în mai multe etape, începând cu un vot inițial. Un rezultat rapid poate fi obținut cu o majoritate de două treimi din voturi. Când un candidat este ales, fumul alb semnalează alegerea unui nou papă, în timp ce fumul negru indică o alegere neconcludentă. Noul papă ia un nou nume și este recunoscut de cardinalii care l-au ales.

Modificări și efecte istorice

Tradiția de a alege un papă s-a schimbat foarte mult de-a lungul secolelor, de la influența conducătorilor seculari la reglementările stricte care modelează procesul electoral de astăzi. De remarcate sunt reformele care au urmat guvernelor lui Nicolae al II-lea și Grigorie. Aceste practici au fost declarate valabile și formează baza pentru alegerea papală de astăzi în conclav. Rapoarte Wikipedia despre aceste evoluții și structura atotcuprinzătoare care încadrează procesul.

Absența unui cardinal austriac nu este doar un semn al schimbărilor sociale în cadrul Bisericii Catolice, ci și o referire la istoria complexă în care Austria a jucat mult timp un rol important în statul bisericesc mondial. Ultima dată când s-a produs o astfel de situație electorală a fost în 1846, când un singur cardinal austriac a lipsit în timpul conclavului, în timp ce aproape întregul electorat era format din italieni. Alegerile din mai 2023 reprezintă așadar nu numai un nou început, ci și o reflecție asupra influențelor și tradițiilor anterioare din cadrul Bisericii Catolice.