Austria fără voce: Pentru prima dată, niciun cardinal la alegerile Papei 2025!

Austria fără voce: Pentru prima dată, niciun cardinal la alegerile Papei 2025!

Rom, Italien - În mai 2023, Biserica Romano-Catolică va alege un nou papă-prima dată din 1958, fără participarea unui cardinal austriac. Această situație istorică se datorează retragerii faptice a lui Christoph Schönborn, arhiepiscopul Vienei, care a sărbătorit 80 de ani de naștere la începutul anului 2023 și, prin urmare, nu mai are dreptul să voteze. Schönborn a fost deja activ la ultimele alegeri ale Papei din 2005 și 2013 și a fost unul dintre favoriții din anii în care a fost încă permis să participe. În acea perioadă era o figură formativă la alegerile Papei și era punctul central al mass -media internațională pentru o lungă perioadă de timp. [Rapoarte OE24] (https://www.oe24.at/welt/des jumătate-ist-kein-oesterreicher-beim-becklave/630976615) despre influențele cardinalelor austriece la istoria electorală, care se întoarce la alegerile lui Johannes Paul II 1978.

Austria a jucat un rol important în alegerile papale din trecut și de la Viena arhiepiscopii Bisericii Catolice au fost continuu demnitatea cardinală. În ultimele alegeri, ca cea a lui Benedict al XVI -lea. În 2005, Schönborn a fost printre cardinalele îndreptățite să voteze, dar alegătorii nu și -au dorit niciun pontificat lung și l -au ales pe Joseph Ratzinger. Acest lucru arată că echilibrul de putere dintre cardinali poate fi decisiv pentru rezultatul alegerilor.

Rolul cardinalilor în conclave

Pentru alegerea Papei, cardinalele care au dreptul la vot trebuie să respecte o varietate de reguli și reglementări. Aceste reguli sunt definite în Constituția apostolică Universi Dominici Gregis, pe care procesele electorale le -au reglementat din 1996. Cardinalii trebuie să fie în Capela Sixtină în timpul plângerii, care este sigilată ermetic pentru a evita influențele externe. Comunicarea prin telefoane mobile, internetul sau mass -media este strict interzisă pentru a asigura secretul alegerilor. Înainte de primul buletin de vot, un serviciu cu titlul „Pro Eligendo Papa” are loc în Petersbazilica, înainte ca Cardinalii să jure înjurați în procedura electorală. Vivat subliniază)

Procesul are loc în mai multe faze, începând cu un prim vot. Un rezultat rapid poate fi obținut cu majoritatea celor două treimi din voturi. Când este ales un candidat, fumul alb semnalează alegerea unui nou papă, în timp ce fumul negru indică un buletin de vot nereușit. Noul papă acceptă un nou nume și este recunoscut de cardinalele care l -au ales.

schimbări și efecte istorice

Tradiția alegerilor Papei s -a schimbat semnificativ de -a lungul secolelor, de la influența conducătorilor seculari la reglementările stricte care modelează astăzi procedura electorală. Reformele conform guvernelor Nikolaus II și Gregor X., care au aplicat excluderea altor grupuri de alegători și izolarea cardinalelor îndreptățite la vot în timpul alegerilor, sunt de remarcat. Aceste practici au fost declarate valabile și constituie baza pentru alegerile de astăzi ale Papei în Conclav. [Rapoarte Wikipedia] (https://de.wikipedia.org/wiki/papst alegeri) despre aceste evoluții și despre structura cu totul -comprensivă care încadrează procesul.

Absența unui cardinal austriac nu este doar un semn al schimbărilor sociale în cadrul Bisericii Catolice, ci și o referire la istoria complexă în care Austria a jucat un rol important în statul Bisericii Mondiale pentru o lungă perioadă de timp. O astfel de situație electorală a fost ultima dată în 1846, când doar un cardinal austriac a lipsit în timpul plângerii, în timp ce aproape întregul electorat format din italieni. Astfel, alegerile din mai 2023 nu numai că reprezintă un început nou, ci și reflecția asupra influențelor și tradițiilor anterioare din cadrul Bisericii Catolice.