Deținutul sapă gropi în celule: fereastră” sau încearcă să evadeze?

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am und aktualisiert am

Un tunisian în vârstă de 27 de ani a săpat gropi în pereții celulei din închisoarea Graz-Karlau și a fost condamnat pentru deteriorarea proprietății.

Deținutul sapă gropi în celule: fereastră” sau încearcă să evadeze?

Într-un caz neobișnuit de daune materiale la închisoarea Graz-Karlau, un deținut tunisian de 27 de ani a săpat mai multe gropi în pereții celulei sale. Tare Krone.at El a explicat în instanță că a vrut doar să creeze o „fereastră” vecinului său de celulă. Deținutul observase că vecinul său, care suferea de probleme de sănătate mintală și nu dorea să fie singur noaptea, avea nevoie de sprijin suplimentar. Această acțiune a dus la o condamnare care acum este discutabilă.

Judecătorul Hanspeter Draxler a arătat clar în timpul procesului că acțiunile inculpatului, indiferent de intențiile sale de a scăpa, au fost clasificate drept daune grave materiale. Zidurile închisorii fac parte din infrastructura critică, motiv pentru care astfel de acte sunt considerate deosebit de grave. În timp ce prejudiciul real a fost evaluat ca fiind minor, atât siguranța, cât și integritatea sistemului penitenciar sunt evaluate în aceste cazuri.

Condamnare și recurs

Deținutul tunisian a fost condamnat la un an de închisoare, dar nu a acceptat verdictul și a depus apel, adică decizia nu este încă definitivă. Aceasta ilustrează complexitatea deciziilor legale în legătură cu problemele de sănătate mintală ale deținuților, așa cum se precizează și într-un raport al Ministerul european al Afacerilor Interne este adresată.

În cadrul apărării sale, inculpatul a afirmat că nu dorește decât să curețe moloz și că este constrâns. Această cerere ar putea juca un rol ulterior în procesul judiciar, întrucât instanța trebuie să țină seama și de circumstanțele personale și de sănătatea mintală a deținutului.

Sănătate mintală în închisoare

Situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la tratamentul bolilor mintale în sistemul penitenciar. Adesea, deținuții nu au sprijinul de care au nevoie pentru a face față problemelor lor, ceea ce poate duce la măsuri extreme precum cele descrise aici. Crearea unei infrastructuri de sprijin pentru a aborda astfel de probleme ar putea fi critică pentru reabilitare și prevenirea incidentelor viitoare.

În ansamblu, rămâne de văzut cum va evolua cauza și în ce măsură aspectele psihologice ale inculpatului pot influența verdictul final. Dorința tunisianului de a începe o nouă viață ar putea depinde în cele din urmă de deciziile legale care vor urma.