Interzicerea basticului pentru fete: Constituție sau discriminare?

Interzicerea basticului pentru fete: Constituție sau discriminare?

Pe 23 octombrie 2025, un proiect de lege planificat care interzice baticul pe cap pentru fetele sub 14 ani va stârni discuții aprinse în Austria. Propunerea prevede interzicerea purtării baticulei în școli, regulament care a fost deja abrogat într-o formă similară de Curtea Constituțională (VfGH) în 2020. Curtea a decis că o astfel de interdicție a încălcat neutralitatea religioasă a statului și a discriminat femeile musulmane.

În actualul proces de revizuire, reacțiile la noul proiect au fost în mod predominant clasificate drept negative. Instituții precum ministerele justiției și comunitățile religioase își exprimă îngrijorarea puternică cu privire la constituționalitatea și natura discriminatorie a legii. Baroul evidențiază ambiguități în definiția termenului „acoperirea capului”, în timp ce avocatul pentru egalitate de tratament critică concentrarea unilaterală pe batic.

Neutralitate religioasă și discriminare

Experții juridici avertizează că legea afectează fetele musulmane în mod unilateral, fără a folosi un limbaj neutru din punct de vedere al sexului și al religiei. Acest tratament inegal este întâmpinat cu critici ascuțite, mai ales având în vedere datele disponibile, care oferă puține cifre sigure despre studenții afectați. Reprezentanții religioși se plâng și de lipsa consultării cu tinerii musulmani.

O preocupare centrală a criticilor este posibila excludere a studenților care poartă batic din motive religioase. Comunitatea Religioasă Islamică din Austria (IGGÖ) și Comunitatea Religioasă Alevi descriu proiectul drept o încălcare a drepturilor fundamentale și avertizează împotriva unei interdicții selective care afectează doar fetele musulmane, în timp ce reguli similare pentru băieți nu sunt abordate.

Sprijin și preocupări

În ciuda vocilor predominant critice, există și susținători ai legii. Psihologii susțin că interdicția ar putea ajuta la promovarea dezvoltării identității copiilor, permițându-le să crească fără simboluri religioase în școală. Sindicatul profesorilor din școlile obligatorii subliniază scopul autodeterminarii, dar subliniază și riscul unor sarcini suplimentare asupra școlilor.

În total, au fost transmise peste 400 de comentarii asupra proiectului de lege. O mare parte din acest feedback, dintre care majoritatea provine de la persoane private, se teme de discriminare. Consiliul Federal pentru Tineret și IGGÖ exprimă o respingere clară a legii, deoarece o consideră o încălcare a libertății religioase și a principiului egalității. Ministerul Justiției are îndoieli cu privire la aplicarea practică a legii, în special în ceea ce privește sancțiunile solicitate, care prevăd amenzi administrative de până la 1.000 de euro. Evoluțiile actuale ridică semne de întrebare cu privire la temeiul juridic și valabilitatea proiectului de lege.

În general, rămâne incert dacă proiectul va rămâne în forma sa actuală, deoarece discuția despre manipularea hainelor religioase în școli continuă. După cum arată dezbaterea actuală, dreptul la egalitate și neutralitatea religioasă a statului sunt puncte centrale de disputa în peisajul politic viitor.

[Krone] raportează că...

[MyDistrict] evidențiază faptul că...

[Kurier] adaugă că...