Trump se întâlnește cu ICC! Sancțiuni împotriva femeilor judecători pentru investigații

Trump se întâlnește cu ICC! Sancțiuni împotriva femeilor judecători pentru investigații

Pe 5 iunie 2025, guvernul SUA sub președintele Donald Trump a impus sancțiuni asupra a patru judecători ai Curții Penale Internaționale (ICC). Această decizie vine pe fondul investigațiilor lansate de CPI împotriva soldaților americani din Afganistan și împotriva politicienilor israelieni de rang înalt. Sancțiunile includ înghețarea activelor și interzicerea cetățenilor americani și companiilor americane de a face afaceri cu judecătorii afectați.

Judecătorii sancționați anume sunt Solomy Balungi Bossa din Uganda, Luz del Carmen Ibáñez Carranza din Peru, Reine Alapini-Gansou din Benin și Beti Hohler din Slovenia. Politicieni de frunte din SUA, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au susținut sancțiunile și cer încetarea procedurilor CPI împotriva SUA și Israelului. Președintele Trump și-a justificat decizia susținând că Curtea abuzează de puterea care îi revine prin emiterea de mandate de arestare nefondate.

Contextul sancțiunilor

ICC, care a fost responsabilă de urmărirea penală a celor mai grave crime, inclusiv genocid și crime de război, din 2002, a emis mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și pentru fostul ministru al Apărării Joav Galant în noiembrie 2024. Cu toate acestea, Trump își exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la jurisdicția CPI și investigațiile în curs împotriva personalului american.

Pe lângă sancțiunile împotriva judecătorilor, Trump își bazează măsurile dure și pe mandatele de arestare emise anterior împotriva lui Netanyahu, pe care le consideră motivate politic și imoral. Criticii, inclusiv președintele Consiliului UE, António Costa, avertizează că aceste sancțiuni ar putea pune în pericol independența CPI.

Reacții politice

Reacțiile la sancțiuni sunt împărțite. În timp ce ministrul de externe al Israelului, Gideon Saar, a salutat măsurile americane și a criticat Curtea pentru acțiunile sale, politicienii europeni și-au exprimat îngrijorarea. Se subliniază că Germania, ca stat contractant la CPI, ar fi teoretic obligată să pună în aplicare mandatul de arestare împotriva lui Netanyahu dacă acesta ar vizita Republica Federală.

Ultimele sancțiuni urmează același curs politic pe care l-a urmat Trump în primul său mandat. Sancțiunile pe care el le-a impus CPI la acea vreme au fost ridicate de succesorul său, Joe Biden, în 2021. Anul trecut, un proiect de lege pentru sancționarea CPI a eșuat în Congresul SUA, ilustrând și mai mult încurcăturile politice și juridice complexe din jurul Curții.

Pe scurt, cazul actual arată cât de tensionată este relația dintre SUA și CPI, în special în ceea ce privește procedurile lor împotriva cetățenilor americani și a aliaților apropiați precum Israelul. CPI rămâne un subiect controversat în jurisprudența internațională, SUA, Israelul și Rusia jucând un rol deosebit ca state necontractante.