Karner la Paris: Asigurați granițele UE și opriți migrația ilegală!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Ministrul de Interne Gerhard Karner se întâlnește la Paris cu colegul său francez Bruno Retailleau pentru a discuta despre măsurile împotriva migrației și a contrabandiștilor.

Innenminister Gerhard Karner trifft in Paris seinen französischen Kollegen Bruno Retailleau, um Maßnahmen gegen Migration und Schlepper zu besprechen.
Ministrul de Interne Gerhard Karner se întâlnește la Paris cu colegul său francez Bruno Retailleau pentru a discuta despre măsurile împotriva migrației și a contrabandiștilor.

Karner la Paris: Asigurați granițele UE și opriți migrația ilegală!

Ministrul de Interne Gerhard Karner (ÖVP) călătorește la Paris pentru a se întâlni cu omologul său francez Bruno Retaileau. Întâlnirea se concentrează pe măsurile comune împotriva migrației ilegale și a contrabandiștilor, după cum relatează [oe24]. Karner subliniază necesitatea de a proteja frontierele externe ale UE și de a crește deportările din Europa, pe care le consideră cruciale pentru sistemul european comun de azil (CEAS).

Un alt subiect central al conversației este urgența punerii în aplicare a Pactului UE privind azilul și migrația. Se subliniază că structura deschisă a frontierelor externe ale UE permite migranților să depună cereri de azil, chiar dacă multe dintre aceste cereri sunt ulterior respinse. Această problemă este recunoscută de Comisia UE, care lucrează la un nou CEAS, ale cărui detalii președintele Comisiei, Ursula von der Leyen intenționează să le prezinte pe 23 septembrie, după cum se poate citi în informațiile [FPOE].

Provocările politicii europene de migrație

Provocările care decurg din situația actuală a migrației sunt diverse. Acordul de la Dublin lasă responsabilitatea cererilor de azil primei țări din UE în care intră un migrant. Țări precum Grecia și Italia sunt deosebit de vulnerabile, deoarece acestea acționează adesea ca primele porturi de escală. Austria și Germania, pe de altă parte, suferă și ele de un volum mare de solicitanți de azil, chiar dacă nu se află la frontiera externă.

O problemă deosebit de gravă rămâne numărul insuficient de deportări ale migranților ilegali. În 2019, 514.000 de resortisanți ai țărilor terțe au primit ordin să părăsească țara, dar doar 162.000 au părăsit UE. Aceasta înseamnă că peste 650.000 de resortisanți ai țărilor terțe continuă să trăiască ilegal în UE. Presiunea asupra sistemului existent este în creștere, deoarece există o lipsă de soluții practice reale pentru a îmbunătăți situația, ceea ce este subliniat clar în analizele [FPOE].

Migrația legală ca soluție

Un alt aspect care face parte din dezbaterea migrației este necesitatea creării rutelor legale de migrație. Reinstalările ar putea aduce cei care au nevoie de protecție direct în UE, ceea ce ar reduce dependența de traficanți. În 2019, de exemplu, aproximativ 31.000 de persoane au venit în UE prin relocare, în timp ce, în același timp, au fost depuse peste 720.000 de cereri de azil.

În plus, lucrătorii cu înaltă calificare din țările din afara UE sunt importanți pentru economia europeană. În 2023, aproximativ 89.000 de persoane au primit o Carte Albastră a UE, Germania eliberând cea mai mare proporție. Această cale legală este importantă pentru piața muncii, după cum arată cele mai recente statistici de la [Eurostat]. Necesitatea de a atrage profesioniști calificați în UE rămâne un aspect important în contextul politicii de migrație.

Viitorul dialog dintre Karner și Retaileau ar putea fi crucial pentru viitoarea politică de migrație a UE. Cei doi miniștri se confruntă cu provocarea de a implementa soluții eficiente care să asigure atât securitatea frontierelor externe, cât și să îmbunătățească cadrul legal pentru migrație.