Promovarea limbii germane la Viena: începători de școală fără perspective?

Promovarea limbii germane la Viena: începători de școală fără perspective?

Dezbaterea despre sprijinul lingvistic în școlile din Viena câștigă amploare. Președintele pentru educație și club, Harald Zierfuß, de la Partidul Popular din Viena, i-a criticat aspru pe neoși pentru gestionarea sectorului educațional în timpul unui interviu. Potrivit lui Zierfuß, aproximativ jumătate dintre cei care încep școala nu vorbesc germană și trebuie să fie catalogați ca elevi extraordinari. Aceasta este o amenințare serioasă la adresa integrării copiilor, care a apărut ca urmare a anilor de eșec în promovarea limbii germane. El solicită sprijin german obligatoriu, timpuriu, pentru toți copiii de 3 ani din grădinițe, pentru a contracara provocările pe care le aduce problema lingvistică. OTS raportează că sunt necesare standarde clare și un angajament mai mare din partea părinților pentru a îmbunătăți integrarea copiilor.

Cifrele actuale arată clar cât de gravă este situația de fapt. Potrivit RT, aproape 45% dintre începătorii școlii vieneze au un „statut extraordinar” din cauza lipsei de cunoaștere a limbii germane. În mod surprinzător, mulți dintre acești copii s-au născut în Austria și au petrecut câțiva ani la grădiniță fără a dobândi abilitățile lingvistice necesare. Un alt raport al ÖIF arată că 27% dintre studenții din Austria vorbesc o altă limbă colocvială decât germana, iar la Viena chiar 51,6%. RT subliniază că aproximativ 19,3% dintre studenți sunt străini și că există deja o proporție mare de copii cu arabă sau turcă ca limbă maternă.

Provocările integrării

În ciuda introducerii cursurilor de sprijin în limba germană în 2018, care oferă până la 20 de ore de lecții de limbă pe săptămână, progresul în cunoștințele germane rămâne limitat. Criticii susțin că aceste clase contribuie mai mult la segregare decât la integrarea copiilor afectați. Copiii din aceste clase se simt adesea izolați, ceea ce face dificilă trecerea la clasele obișnuite. În plus, testul MIKA-D este criticat ca fiind nepotrivit pentru măsurarea abilităților de limba germană.

În anul școlar 2022/23, aproximativ 45.749 de elevi au fost clasificați ca excepționali, ceea ce corespunde la 1,2% din totalul elevilor austrieci. Proporția studenților fără studii și cu cetățenie străină este de 17,2%. Această proporție este deosebit de mare în rândul studenților ucraineni, români și sirieni. Aceste cifre arată clar că majoritatea copiilor afectați de deficite de limbaj nu s-au născut în străinătate, ci s-au născut aici, ceea ce indică un suport lingvistic inadecvat în copilăria timpurie. ÖIF subliniază, de asemenea, că este necesară o strategie durabilă de implicare a părinților și de valorificare a limbilor de patrimoniu pentru a evita problemele sociale și economice pe termen lung.

Situația actuală din școlile din Viena este o reflectare a provocărilor cu care orașul trebuie să le facă față în materie de integrare și educație. Apelurile pentru reforme și măsuri clare de îmbunătățire a sprijinului lingvistic devin din ce în ce mai puternice. Rămâne de văzut dacă și cum vor răspunde responsabilii acestor solicitări urgente.