Wölbitsch critică SPÖ și Neos: Unde este democrația?
Markus Wölbitsch critică SPÖ și Neos pentru gestionarea democrației și a opoziției în sesiunea parlamentului de stat din 25 aprilie 2025.
Wölbitsch critică SPÖ și Neos: Unde este democrația?
Markus Wölbitsch, președintele de club al Partidului Popular din Viena, a criticat aspru SPÖ și Neos. Într-o declarație recentă, el descrie acțiunile lor înainte de viitoarele alegeri drept o „înțelegere slabă a democrației”. Wölbitsch acuză cele două partide că au restrâns drepturile opoziției prin punerea în aplicare a unor modificări în regulamentul de procedură. Aceste schimbări au avut ca rezultat ca opoziția să împiedice a doua lectură imediată a proiectelor de lege să aibă loc în sesiunea de ieri a parlamentului de stat.
Ar fi fost necesară o majoritate de două treimi pentru a efectua această a doua lectură. Dar, în ciuda îndoielilor considerabile cu privire la invitația și desfășurarea adecvată a întâlnirii, SPÖ și Neos au mers înainte. Drept urmare, opoziţia a părăsit sala de şedinţe. Wölbitsch a spus că SPÖ și Neos consideră că controlul este enervant și ar încerca să reducă la tăcere criticile. Aceste incidente evidențiază tensiunile actuale din climatul politic.
Democrația în tranziție
Definiția democrației este complexă și variabilă. Din punct de vedere istoric, arată o luptă pe termen lung. Platon și Aristotel au inventat termenul de democrație: „demos” înseamnă popor, în timp ce „kratein” înseamnă a guverna. În mod interesant, Aristotel a văzut democrația ca o formă dăunătoare de guvernare și „politică” idealizată, un concept care vizează echilibrul între diferite interese. Ideile de democrație au evoluat de-a lungul secolelor, influențate de gânditori precum Rousseau, Hobbes și Montesquieu, la definiții moderne care subliniază elementele de conducere și control popular.
După cum o înțelegem astăzi, caracteristicile de bază ale democrației sunt libertatea, egalitatea și controlul, definițiile moderne ale democrației evidențiind atât aspectele procedurale, cât și cele de fond. Există însă și democrații defecte în care aceste criterii minime nu sunt îndeplinite, ca în cazul Ungariei, care este considerată o democrație defectuoasă, sau în țări precum Turcia și Rusia, care sunt clasificate drept autocrații închise. Acceptarea și ideile subiective ale democrației joacă un rol crucial în stabilitatea acesteia.
Educația politică ca cheie
Pe fondul unor astfel de evoluții, educația politică este de o importanță centrală pentru a consolida bazele democrației și a contracara atitudinile extremiste. Există un apel public tot mai mare pentru o educație politică mai intensivă pentru a consolida valorile democratice. Programele guvernamentale și planurile educaționale sunt adaptate pentru a promova practici educaționale adecvate în școli și, de asemenea, pentru a le consolida în afara educației formale.
Provocările actuale se reflectă în procesul educației politice, în care se ciocnesc idei diferite despre democrație și educație. Consensul Bechersbach din 1976, care a apărut în urma conflictelor dintre înțelegerile sociale și liberale ale democrației, este din ce în ce mai pus sub semnul întrebării. În acest context, educația politică este văzută atât ca un instrument de promovare a unei atitudini democratice, cât și de examinare critică a structurilor de putere existente.
Guvernul federal a inițiat, de asemenea, Legea de promovare a democrației, care urmează să intre în vigoare în 2023. Această lege are ca scop consolidarea măsurilor împotriva extremismului și consolidarea structurilor democratice. Educația civică este, de asemenea, văzută ca un mijloc preventiv de prevenire a extremismului și, astfel, joacă un rol central în menținerea valorilor democratice.
Având în vedere evoluțiile politice actuale și provocările în înțelegerea democrației, este crucial ca eficiența educației politice să fie renegociată constant într-o tensiune între cerințele statului și cerințele unei societăți civile eficiente. Complexitatea democrației cere actorilor politici nu numai să fie conștienți de aceasta, ci și să fie dispuși să participe activ la modelarea proceselor democratice.
Pentru mai multe informații despre evoluțiile politice și conceptul de democrație, vă rugăm să vizitați articolele pe ots.at, bpb.de (Democrația în pericol) şi bpb.de (educație politică).