Summit -ul UE la Copenhaga: Karner cere măsuri mai dure împotriva migrației!

Summit -ul UE la Copenhaga: Karner cere măsuri mai dure împotriva migrației!

Kopenhagen, Dänemark - Discuția despre migrația ilegală a fost subiectul central la Summit -ul migrației informale, care a avut loc marți la Copenhaga. Printre altele, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner și comisarul de migrație al UE, Magnus Brunner, au participat la această întâlnire importantă. Karner a subliniat urgent necesitatea reducerii presiunii asupra granițelor externe ale UE și de a preveni moartea umană în Mediterana. El a cerut crearea procedurilor de azil și a centrelor de întoarcere în afara Europei pentru a scuti situația la granițele externe. Un alt punct al agendei lui Karner a fost abolirea „criteriului de conexiune” atât de numit, care permite doar deportările în țările în care migranții au o legătură, ceea ce în opinia sa face dificilă procesul de returnare.

Karner a raportat o regândire în rândul multor țări partenere ale UE și a solicitat măsuri mai robuste pentru a le deporta. El a subliniat că, după ce a fost recent efectuat, se întoarce în Siria și Afganistan, a fost creat un consens larg în rândul miniștrilor interiori europeni, care nu mai au voie să afecteze cazurile individuale. Conform cifrelor actuale, au existat în total 75.900 de treceri ilegale de frontieră la granițele externe ale UE din ianuarie până în iunie 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 20 % față de anul precedent.

Statistici privind migrația

În plus, unii reprezentanți ai UE au menționat centrele de înregistrare din Albania și Rwanda ca exemple pozitive, dar trebuie dezvoltat propriul model european. Magnus Brunner a subliniat că acest lucru a fost posibil doar în negocierile cu țările terțe și că decizia de a stabili astfel de centre este responsabilă pentru fiecare țară membră. În Austria, discuția s -a confruntat cu critici, în special din partea FPö, care s -a referit la măsurile luate ca fiind inadecvate și a subliniat problemele continue ale migrației ilegale.

procedura de azil în UE

O considerație cuprinzătoare a situației actuale a refugiaților arată că, potrivit UNHCR, un total de 117,3 milioane de persoane fug în 2023, cu 67,1 milioane de persoane strămutate interioare și 37,4 milioane de refugiați sub protecție ONU. O mare parte din refugiați găsesc refugiu în țări cu venituri cu dimensiuni mici sau medii, 70 % dintre refugiați rămânând în țările vecine. Cauzele zborului sunt diverse, inclusiv conflicte, violență, încălcări ale drepturilor omului și persecuții.

Aplicațiile de azil în UE sunt importante într -un context european în 2023. Conform datelor furnizate, majoritatea aplicațiilor inițiale au fost furnizate de resortisanți din Siria, Afganistan și Turcia. Venezuelenii, columbienii și peruanii sunt, de asemenea, printre cei mai frecventi solicitanți. Germania, Franța, Italia și Spania sunt țările cu cea mai mare parte a primului venit timp, cu Germania cu 329.035 de aplicații în vârf. Cota medie de recunoaștere variază foarte mult între țările UE; Germania are o cotă de 52 %, în timp ce Spania, de exemplu, ajunge doar cu 12 %.

În 2023, Germania a emis, de asemenea, cel mai mare număr de carduri albastre UE, care oferă persoanelor cu înaltă calificare un permis de muncă și de ședere și au postat 69.000 de carduri emise. Un total de aproximativ 89.000 de lucrători non-UE cu înaltă calificare au primit o carte albastră a UE, India ca principală sentință. Aceste evoluții aruncă o nouă lumină asupra aspectelor multi -straturi ale migrației în Uniunea Europeană și a provocărilor viitoare pentru statele membre.

Situația actuală în ceea ce privește migrația și evadarea necesită o abordare cuprinzătoare și coordonată a UE. Evenimentele din Copenhaga ar putea servi drept punct de plecare pentru progrese suplimentare în a face față acestor întrebări importante.
Informații suplimentare sunt disponibile pe krone , Eurosttat "https://www.destatis.de/europa/de/thema/bevoelkung-arbeit-sziales/bevoelkung/euasyllantraege.html"> destatis .