Mystery Vulcano din 1831 a descoperit: A provocat răcire globală

Mystery Vulcano din 1831 a descoperit: A provocat răcire globală

Un vulcan necunoscut a izbucnit în 1831 atât de exploziv, încât a răcit climatul Pământului. După aproape 200 de ani de cercetare, oamenii de știință au identificat acum „vulcanul secret”.

focarul și efectele sale globale

focarul a fost unul dintre cei mai puternici din secolul al XIX -lea și a eliberat o cantitate enormă de dioxid de sulf în stratosferă, ceea ce a dus la temperaturile medii anuale în emisfera nordică scăzută cu aproximativ 1 grad Celsius. Acest eveniment a avut loc în ultima fază a micii epoci de gheață, una dintre cele mai reci perioade din istoria Pământului din ultimii 10.000 de ani.

Cercetarea și descoperirea vulcanului secret

Deși a fost cunoscut anul focarului istoric, locația vulcanului a rămas un mister mult timp. Cercetătorii au reușit să rezolve acest puzzle examinând nucleele de foraj cu gheață în Groenlanda și analizând straturile nucleelor ​​pentru a identifica sulfurisotopii, cerealele de cenușă și minusculele de sticlă vulcanică care au fost depuse între 1831 și 1834

Folosind geochimie, întâlniri radioactive și modelarea computerului, oamenii de știință au reușit să carpească căile de particule și să conecteze focarul din 1831 la un vulcan insular din nord -vestul Oceanului Pacific. Ei au raportat despre el în jurnal Procesul Academiei Naționale a Științelor .

Vulcanul Zavaritskii pe Simushir

Conform analizei, misteriosul vulcan Zavaritskii (numit și Zavaritsky) de pe insula Simushir a făcut parte din Arhipelagul Kuril, o zonă care este controversată între Rusia și Japonia. Înainte de constatările oamenilor de știință, ultimul focar cunoscut de Zavaritskii la 800 î.Hr. Chr. Datat.

Provocarea supravegherii vulcanice

"Pentru mulți vulcani de pe Pământ, în special în zone îndepărtate, avem o înțelegere foarte slabă a istoriei lor de focar", a declarat autorul principal al studiului Dr. William Hutchison, o bursă de cercetare la Școala de Științe ale Pământului și Mediului de la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie.

"Zavaritskii se află pe o insulă extrem de îndepărtată între Japonia și Rusia. Nimeni nu locuiește acolo, iar înregistrările istorice sunt limitate la câteva jurnale de nave care au trecut pe lângă aceste insule la fiecare câțiva ani", a spus Hutchison într -un e -mail către CNN.

analiza și cunoștințele științifice

Examinarea Drill Ice Grönlander Kerne a arătat că eșecul sulfului în 1831 în Groenlanda a fost de aproximativ 6,5 ori mai mare decât în ​​Antarctica. Acest lucru a indicat că sursa a fost un focar semnificativ de la un vulcan de mijloc din emisfera nordică.

Echipa de studiu a analizat, de asemenea, chimic cenușă și particule sticla vulcanică, care nu au fost mai mari de 0,02 milimetri. Atunci când comparați rezultatele cu înregistrările de date geochimice din regiunile vulcanice, au fost afișate cele mai bune meciuri din Japonia și Curile. În timp ce focarele din Japonia au fost bine documentate în secolul al XIX-lea, nu au existat înregistrări ale unui focar mare în 1831. Dar repetițiile din partea colegilor care au vizitat anterior vulcani în curil au dus la un acord geochimic cu Zavaritskii-Caldera.

urmează și perspectivele

După izbucnirea din 1831, au apărut condiții mai reci și mai uscate pe emisfera nordică, ceea ce a dus la foamea și nevoia răspândită. Familia a exagerat India, Japonia și Europa și au vizat milioane de oameni.

"Pare plauzibil că răcirea climatică vulcanică a fost recoltată și faimoasă", a spus Hutchison. "Cercetările actuale se concentrează pe măsura în care această foamete a fost cauzată de răcirea climatică vulcanică sau de alți factori socioli politici."

predarea din istorie

Cunoștințele din investigații arată că mulți vulcani din întreaga lume sunt în zone izolate și sunt slab monitorizate, ceea ce face dificilă prezicerea când și unde ar putea avea loc următorul mare focar. Dacă putem învăța ceva din focarul din 1831, atunci activitățile vulcanice pot avea consecințe globale devastatoare în locații îndepărtate pe care umanitatea le poate fi dezvăluită.

"În prezent nu avem nicio comunitate internațională coordonată care să poată lua măsuri în următorul mare focar", a spus Hutchison. „Atât oamenii de știință, cât și societatea ar trebui să lucreze serios”.

Mindy Weisberger este jurnalist științific și producător de media, iar opera ei a fost publicată în Live Science, Scientific American și cum funcționează.