Vulcan misterios din 1831 descoperit: a provocat răcirea globală

Vulcan misterios din 1831 descoperit: a provocat răcirea globală

În 1831, un vulcan necunoscut a erupt atât de exploziv încât a răcit clima Pământului. După aproape 200 de ani de cercetări, oamenii de știință au identificat acum „vulcanul secret”.

Focarul și impactul său global

Erupția a fost una dintre cele mai puternice ale secolului al XIX-lea și a eliberat o cantitate enormă de dioxid de sulf în stratosferă, ceea ce a făcut ca temperaturile medii anuale din emisfera nordică să scadă cu aproximativ 1 grad Celsius. Acest eveniment a avut loc în faza finală a Micii Epoci de Gheață, una dintre cele mai reci perioade din istoria Pământului din ultimii 10.000 de ani.

Cercetarea și descoperirea vulcanului secret

Deși se cunoștea anul erupției istorice, locația vulcanului a rămas multă vreme un mister. Cercetătorii au reușit să rezolve acest mister examinând nucleele de gheață din Groenlanda și analizând straturile nucleelor ​​pentru a identifica izotopii de sulf, boabele de cenușă și micile cioburi de sticlă vulcanică depuse între 1831 și 1834.

Folosind geochimia, datarea radioactivă și modelarea computerizată, oamenii de știință au reușit să cartografieze traiectoriile particulelor și să lege erupția din 1831 de un vulcan insular din nord-vestul Oceanului Pacific. Ei au relatat despre asta într-un jurnal de specialitate Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vulcanul Zavaritskii de pe Simushir

Conform analizei, misteriosul vulcan Zavaritskii (numit și Zavaritsky) de pe insula Simushir făcea parte din arhipelagul Insulelor Kurile, zonă disputată între Rusia și Japonia. Înainte de descoperirile oamenilor de știință, ultima erupție cunoscută a Zavaritskii a fost datată în anul 800 î.Hr. Datat.

Provocarea monitorizării vulcanice

„Pentru mulți dintre vulcanii Pământului, în special în zonele îndepărtate, avem o înțelegere foarte slabă a istoriei erupțiilor lor”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. William Hutchison, cercetător la Școala de Științe ale Pământului și Mediului de la Universitatea St. Andrews din Regatul Unit.

"Zavaritskii este situat pe o insulă extrem de îndepărtată între Japonia și Rusia. Nimeni nu locuiește acolo, iar înregistrările istorice se limitează la câteva jurnale de la navele care au trecut prin aceste insule la fiecare câțiva ani", a spus Hutchison într-un e-mail către CNN.

Analize și constatări științifice

Examinarea carotelor de gheață din Groenlanda a arătat că precipitațiile de sulf din Groenlanda în 1831 au fost de aproximativ 6,5 ori mai mari decât în ​​Antarctica. Acest lucru a sugerat că sursa a fost o erupție majoră de la un vulcan de latitudine medie din emisfera nordică.

Echipa de studiu a analizat, de asemenea, chimic cenușa și particulele de sticlă vulcanică nu mai mari de 0,02 milimetri. Când rezultatele au fost comparate cu seturi de date geochimice din regiunile vulcanice, cele mai bune potriviri au fost găsite în Japonia și Insulele Kurile. În timp ce erupțiile din Japonia au fost bine documentate în secolul al XIX-lea, nu a existat nicio înregistrare a unei erupții majore în 1831. Dar eșantioane de la colegii care au vizitat anterior vulcanii din Insulele Kuril au dus la potrivirea geochimică cu caldera Zavaritskii.

Consecințele și perspectiva

După erupția din 1831, în emisfera nordică au apărut condiții mai răcoroase și mai uscate, ceea ce a dus la foamete și greutăți pe scară largă. Foametea a cuprins India, Japonia și Europa, afectând milioane de oameni.

„Pare plauzibil că răcirea climei vulcanice a dus la scăderea recoltelor și la foamete”, a spus Hutchison. „Cercetarea actuală se concentrează pe măsura în care aceste foamete au fost cauzate de răcirea climatului vulcanic sau de alți factori socio-politici.”

Lecții din istorie

Descoperirile cercetării arată că mulți vulcani din întreaga lume sunt localizați în zone izolate și sunt slab monitorizați, ceea ce face dificilă prezicerea când și unde ar putea avea loc următoarea erupție majoră. Dacă putem învăța ceva din erupția din 1831, este că activitatea vulcanică din locații îndepărtate poate avea consecințe globale devastatoare pentru care omenirea ar putea fi nepregătită.

„În prezent nu avem o comunitate internațională coordonată care ar putea lua măsuri în cazul următorului focar major”, a spus Hutchison. „Atât oamenii de știință, cât și societatea ar trebui să lucreze serios la acest lucru.”

Mindy Weisberger este jurnalist științific și producător media a cărui activitate a apărut printre altele în Live Science, Scientific American și How It Works.