Cursa cap la cap: PVV are o tendință puternică înaintea alegerilor din Țările de Jos!

Cursa cap la cap: PVV are o tendință puternică înaintea alegerilor din Țările de Jos!

Pe 25 octombrie 2025, cu doar patru zile înainte de alegerile generale din Țările de Jos, a apărut o cursă cap la cap interesantă între trei partide politice. Potrivit sondajului Ipsos I&O, Partidul Geert Wilders pentru Libertate (PVV) a obținut aproximativ 20 la sută și, prin urmare, ar putea câștiga 26 din cele 150 de locuri parlamentare. Urmează alianța roș-verde cu 23 de locuri și D66, de stânga-liberal, cu 22 de locuri. Aceasta înseamnă că partidele consacrate, inclusiv creștin-democrații și liberalul de dreapta VVD, sunt în spate. Aceste evoluții sunt rezultatul unei campanii electorale intense, dominată de probleme precum azilul, migrația și penuria de locuințe. Situația se caracterizează și prin pierderi majore prevăzute pentru alte două partide guvernamentale. În urmă cu doi ani, PVV a câștigat 37 de locuri în alegeri și a făcut parte pentru prima dată dintr-o coaliție guvernamentală. Totuși, această coaliție, formată din PVV, VVD, BBB și NSC, s-a prăbușit în iunie 2025, după doar unsprezece luni, din cauza disputelor legate de politica de azil. Aproape toate partidele consacrate refuză să lucreze cu Wilders și presiunea în peisajul politic este în creștere.

Geert Wilders, președintele PVV, a cerut o schimbare drastică a politicii de migrație înainte de a părăsi coaliția guvernamentală. Se știa că coaliția a fost instabilă din start și a fost în pragul colapsului de mai multe ori. Conflictul privind politica de migrație a dus în cele din urmă la decizia lui Wilders de a părăsi coaliția. Propunerile sale au inclus măsuri drastice, cum ar fi respingerea tuturor solicitanților de azil, suspendarea reîntregirii familiei și utilizarea armatei pentru a controla granițele. Alte cereri au inclus expulzarea refugiaților sirieni și a migranților condamnați și închiderea centrelor de azil. Cu toate acestea, ultimatumul lui Wilders a fost întâmpinat cu rezistență din partea partenerilor săi de coaliție, care în cele din urmă au refuzat să accepte cererile sale.
(ZDF) relatează că partenerii de coaliție au privit situația cu neîncredere și furie. Premierul Dick Schoof a anunțat noi alegeri, dar acestea nu au fost încă programate. El va rămâne în funcție până la noile alegeri.

Reacții politice și perspective

Reacțiile la ruperea coaliției au fost clare. Dilan Yesilgöz de la VVD l-a acuzat pe Wilders că și-a pus ambițiile personale înaintea intereselor țării, în timp ce Caroline van der Plas de la BBB și Nicolien van Vroonhoven de la NSC au numit acțiunile sale iresponsabile. Wilders amenințase anterior că va pleca, ceea ce a devenit în cele din urmă realitate când ședința de urgență a liderilor de grup s-a încheiat rapid.
(Tagesschau) subliniază că, în ciuda poziției sale actuale și a cererii de legi mai stricte privind azilul, PVV nu a reușit să-și țină promisiunile politice, ceea ce a condus la o nemulțumire larg răspândită în rândul populației.

Politologul Sarah de Lange estimează că noi alegeri ar putea avea loc după vacanța de vară, crescând și mai mult incertitudinea în sistemul politic olandez. Următoarele alegeri vor avea loc, de asemenea, pe fundalul unui important summit NATO de la Haga, înflamând și mai mult climatul politic.
(Viena) oferă o privire asupra sondajelor care indică o cursă strânsă și arată cum evoluțiile din zilele următoare ar putea avea un impact decisiv asupra viitorului politic al Olandei.