Ellen Miles aduce speranță prin plante cu Guerrilla Gardening.

Ellen Miles aduce speranță prin plante cu Guerrilla Gardening.

Astăzi, mai mulți oameni ca niciodată trăiesc în orașe, caracterizate adesea de beton, sticlă și o deconectare cu mediul natural. Accesul la natură nu mai este un dat.

Influența lui Ellen Miles asupra ecologizării urbane

Activista de mediu din Londra Ellen Miles, în vârstă de 31 de ani, face campanie activă pentru a schimba acest lucru. „Înainte de urbanizare, toată lumea avea întotdeauna acces la natură”, spune Miles pentru CNN. „Acum, natura devine adesea un gând ulterior.” Ea a fondat campania în 2020Natura este un drept al omului, care solicită ca accesul zilnic la spațiile verzi să fie recunoscut în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Frustrat de ritmul lent al schimbării instituționale, Miles a mărturisit: „Mi-am pierdut încrederea în procesul de sus în jos”. Așa că și-a luat frâiele în propriile mâini, cu o abordare neobișnuită: în loc de afișe de protest sau petiții, a folosit semințe și lopeți.

Grădinărit de gherilă: activism urban cu degetul mare

Ea a devenit o așa-numită grădinară de gherilă – „grădinărit de bază într-un loc public, cu un scop”, explică Miles. „Gândește-te la asta ca la graffiti, dar cu flori sălbatice în loc de vopsea spray.” Această formă de activism urban își propune să transforme locuri neglijate sau ignorate – fisuri în asfalt, margini de drum, terenuri virane – în mini oaze pentru oameni, polenizatori și biodiversitate.

Ceea ce a început în timpul pandemiei de Covid – când parcurile au fost închise și accesul la spațiile verzi a fost sever restricționat – s-a transformat într-un ritual săptămânal. Miles și vecinii ei se întâlneau în fiecare duminică dimineață, înarmați cu becuri și lopeți mici și plantați în colțurile adesea trecute cu vederea din Hackney din Londra.

Zona gri legală a grădinăritului de gherilă

În Marea Britanie, grădinăritul de gherilă oscilează în zona gri legală: în timp ce plantarea pe teren public fără permisiune nu este permisă din punct de vedere legal, autoritățile ignoră adesea acțiunile - atâta timp cât nu există pagube proprietății sau pacoste publice.

Societatea Regală Horticulturală îi sfătuiește pe grădinarii de gherilă să se asigure că plantările lor nu deranjează pe alții și nu restricționează accesul publicului și nu creează pericole de împiedicare. De asemenea, este important ca tot ce este plantat să poată fi îndepărtat și ca rădăcinile să nu provoace daune structurale trotuarelor și clădirilor.

Mișcarea globală a grădinăritului de gherilă

Rădăcinile grădinăritului de gherilă se întorc în anii 1970, când Gherilele Verzi conduse de Liz Christy în SUA au transformat terenuri abandonate în grădini comunitare. Mișcarea sa răspândit acum în întreaga lume, de la Ron Finley, „Grădinarul Gangsta” din Los Angeles, la Ta Meră Natură în Franța și Ujamaa Guerrilla Gardening Collective din Africa de Sud.

Puterea rețelelor sociale

Miles a adus mișcarea underground în centrul atenției pe platforme precum TikTok și alte rețele sociale. Videoclipurile ei pline de viață demitizează procesul, arătând pașii de la crearea bombelor de semințe până la plantarea spray-ului de mușchi - o formă de artă stradală care folosește mușchi viu pentru a adăuga modele sau cuvinte pe pereți. "Nu am fost grădinar. Am învățat pe parcurs", recunoaște ea. „Dar am vrut doar ca străzile să fie mai verzi.”

Impact pozitiv asupra sănătății și comunității

Pe măsură ce semințele lui Miles au crescut, la fel și publicul ei online. „Tinerii de astăzi sunt foarte sensibili la probleme precum schimbările climatice, inegalitatea și sănătatea mintală”, spune Miles. „Grădinăritul de gherilă se intersectează cu toate acestea. Este ceva pe care îl poți face cu propriile mâini și să vezi imediat efectele.”

„O mulțime de activism poate părea intangibil”, adaugă ea. „Cu grădinăritul de gherilă, vezi rezultatele. Este încurajator”. Este mai mult decât simbolic: „Accesul la spațiile verzi s-a dovedit a fi la fel de important pentru sănătatea mentală și fizică ca exercițiile regulate și o dietă sănătoasă”, continuă Miles. „Avem nevoie de plante în jurul nostru. Fitoncidele (compușii pe care plantele îi eliberează în aer) ne fac să ne simțim mai bine”.

Unul studiu dintre cei 20.000 de participanți de la Universitatea din Exeter au descoperit că oamenii care petrec cel puțin 120 de minute pe săptămână în spații verzi au raportat o sănătate fizică și o bunăstare mentală semnificativ mai bune decât cei care nu au făcut-o. Copiii mici au acces la spații verzi hiperactivitate redusă și durata de atenție îmbunătățită fost asociat. Comunitățile pot beneficia și de: A SUA studiu a arătat că ecologizarea proprietăților abandonate poate duce la scăderea ratei criminalității.

Oricine poate participa!

Mesajul lui Miles este simplu: toată lumea se poate implica. „Acum este primăvară”, spune ea. „Găsiți flori sălbatice native, împrăștiați-le când plouă, apoi nici nu trebuie să le udați.” Pentru cei care doresc să aprofundeze subiectul, Miles o carte pe acest subiect scris și oferă unul gratuit curs online de patru săptămâni prin organizația non-profit Earthed, căreia i s-au alăturat deja peste 300 de participanți. Ea recomandă grădinăritul în colaborare – comunitatea este cheia.

Viziunea lor este îndrăzneață, dar revigorantă de practică: „De ce nu sunt toate trotuarele noastre căptușite cu gard viu?” întreabă Miles. "Clădirile noastre ar putea fi acoperite cu plante. Acoperișurile și stațiile de autobuz ar putea fi înflorite cu flori. Este o idee deloc."