FPÖ-Schnedlitz: Statisticile lui Karner privind azilul sunt înșelătoare pentru PR!

FPÖ-Schnedlitz: Statisticile lui Karner privind azilul sunt înșelătoare pentru PR!

La 24 august 2025, secretarul general al FPÖ, Michael Schnedlitz, a criticat aspru politica de azil a ministrului de interne al ÖVP, Gerhard Karner. Într-o declarație, Schnedlitz a descris auto-lauda lui Karner drept un „show de propagandă” și o „spălatură de ochi nebună”. El a criticat succesele deportărilor enumerate de Karner și le-a descris ca fiind înșelătoare. În special, estimarea deportărilor nu este considerată reprezentativă, deoarece multe deportări afectează în primul rând cetățenii UE și cetățenii țărilor vecine.

Cifrele actuale fac dezbaterea despre politica de azil și mai explozivă. În prima jumătate a anului 2025, doar 13 afgani au fost deportați, în timp ce, în același timp, peste 3.000 de afgani au solicitat azil. Schnedlitz a avertizat, de asemenea, cu privire la o creștere iminentă a reunificării familiei. Se spune că aceasta este în legătură cu o hotărâre a Curții Europene de Justiție care acordă drepturi de azil femeilor afgane.

Problema repatrierilor

FPÖ critică în continuare faptul că nu există un program ordonat de repatriere și că repatrierea sirienilor nu este vizibilă în statistici. Secretarul general a cerut o schimbare fundamentală în politica de azil și consideră că este necesar să se înființeze o „Fortăreață Austria” cu un „Cancelar al Poporului” Herbert Kickl.

La nivel european, discuția despre returnări este, de asemenea, în centrul atenției. Potrivit unui proiect de lege prezentat de comisarul UE Magnus Brunner, sunt planificate deportări mai rapide pentru solicitanții de azil respinși. În prezent, doar una din cinci persoane care sunt obligate să părăsească țara părăsește UE, iar presiunea asupra Comisiei UE este în creștere, mai ales având în vedere atacurile din trecut ale unor autori care sunt obligați să părăsească țara.

Măsuri UE planificate

Pentru a aborda provocările repatrierii, UE planifică măsuri precum introducerea de centre de deportare în afara UE. Acestea ar trebui să aibă un temei legal pentru a aduce acolo solicitanții de azil respinși. În plus, deciziile de deportare ar trebui să fie recunoscute în întreaga UE pentru a crește numărul de returnări. O impunere mai uniformă a detenției în așteptarea deportării și interdicții mai lungi de intrare pentru cei afectați sunt, de asemenea, în discuție.

Cu toate acestea, măsurile propuse sunt întâmpinate cu rezistență. Criticii, precum europarlamentarul Erik Marquardt, avertizează asupra posibilelor încălcări ale drepturilor refugiaților. Un sistem european comun de azil, care urmează să fie consolidat prin articolul 80 din TFUE, rămâne un obiectiv cheie al UE pentru a asigura principiul solidarității și repartizarea echitabilă a responsabilităților între statele membre. Acest cadru legal trebuie încă aprobat de statele membre și de Parlamentul European.

Având în vedere evoluțiile actuale, este clar că există o nevoie urgentă de acțiune atât la nivel național, cât și la nivel european pentru a implementa o politică de azil cu adevărat sigură și echitabilă. Cu toate acestea, abordările variază considerabil și este probabil să rămână un subiect controversat în discuțiile politice.

OTS raportează că...
Tagesschau se concentrează pe...
Europarl oferă o privire de ansamblu asupra...