Boicot de Crăciun: Sachslehner avertizează asupra pericolului tot mai mare al integrării!

Boicot de Crăciun: Sachslehner avertizează asupra pericolului tot mai mare al integrării!

Marți dimineață a avut loc o discuție în direct în exxpress, la care au participat Laura Sachslehner și Bernhard Heinzlmaier. Accentul dezbaterii a fost provocarea unde se află granițele libertății religioase și unde începe refuzul de a integra. Sachslehner a spus că boicotul Crăciunului de către unele grupuri reprezintă o separare conștientă de modul de viață occidental. Ea vede din ce în ce mai mult Crăciunul ca pe o „suprafață de proiecție” pentru o respingere a democrației, culturii și tradiției.

O altă poziționare notabilă a venit de la Heinzlmaier, care a vorbit despre „integrare simulată”. Aceasta descrie o adaptare externă a migranților, în timp ce imuabilitatea internă rămâne. Sachslehner a cerut că este necesar să se impună regulile și să se creeze consecințe vizibile pentru refuzul de a se integra. Ea și-a exprimat, de asemenea, criticile față de un proiect școlar al ORF și Standard care își propune să formeze profesorii împotriva „știrilor false”. Ea a considerat acest lucru ca pe o influență nejustificată în instituțiile de învățământ.

Libertatea religiei în acordul de coaliție

Într-un context diferit, CDU/CSU și SPD au discutat despre acordul lor de coaliție, care ancorează un angajament față de libertatea religiei și a credinței. Acest lucru a fost evidențiat de declarația conform căreia libertatea religioasă acționează ca „un indicator al democrației, al statului de drept și al drepturilor omului”. Totuși, tratatul conține și puncte critice, întrucât unele comunități religioase precum bisericile creștine și viața evreiască sunt evidențiate, în timp ce islamul este menționat doar în contextul „islamismului”.

Acordul de coaliție lasă, de asemenea, în mare parte comunitățile religioase mai mici, cum ar fi Baha'i, Alevi, hinduși și budiști, ceea ce ridică întrebări cu privire la implementarea consecventă a diversității religioase. Protecția vieții evreiești este subliniată, dar și aici există un decalaj vizibil în abordarea preocupărilor musulmanilor și ale altor comunități religioase.

Islamul politic: o provocare globală

Islamul politic, cunoscut și sub numele de islamism, este perceput ca o provocare semnificativă în multe societăți. Aceasta vede islamul nu doar ca pe o religie, ci ca pe un sistem politic cuprinzător care urmărește să integreze principiile islamice în statul și ordinea socială. Islamul politic urmărește adesea să stabilească Sharia ca bază pentru legislație și astfel se opune valorilor pluraliste, democratice.

O problemă centrală este răspândirea ideologiilor islamiste, care este susținută de evoluțiile tehnologice și de internet. Pașii necesari pentru combaterea islamului politic necesită o combinație de măsuri de politică de securitate, precum și promovarea justiției economice și a dialogului cultural. Acest lucru arată clar că abordarea islamului politic trebuie privită nu numai la nivel local, ci și global.

Pe scurt, se poate spune că discuția despre libertatea și integrarea religioasă devine din ce în ce mai importantă în Germania și alte societăți occidentale. În timp ce multe voci subliniază angajamentul față de o societate pluralistă și libertatea religioasă, există încă provocări semnificative în percepția și tratarea diferitelor comunități religioase, în special islamul politic.

Pentru mai multe informații și explicații detaliate despre subiectul curent, consultați articolele express.at, sonntagsblatt.de, și institut-fuer-menschenrechte.eu fi citit.