Von der Leyen sub foc: Este Green Deal în pericol?

Von der Leyen sub foc: Este Green Deal în pericol?

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a evidențiat nevoia de unitate, libertate, democrație și statul de drept în discursul său recent privind starea Uniunii. Totuși, ea a recunoscut, de asemenea, că Green Deal nu are sprijinul deplin pe care și l-ar dori. Criticii o acuză de creșterea dereglementării, care servește intereselor industriale pe termen scurt, fiind contrar obiectivului pe termen lung al neutralității climatice. În timp ce von der Leyen a vorbit despre „puterea Pactului Verde” și UE a reiterat că dorește să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, măsurile specifice și punerea lor în aplicare par să fie prezentate într-o lumină diferită. relatează Ökonews că un val de pachete omnibus pentru a relaxa reglementările este pe cale de a economisi opt miliarde de euro.

Această dereglementare ar putea avea consecințe semnificative. Un raport arată că nepunerea în aplicare a legislației UE de mediu în vigoare costă 180 de miliarde EUR anual. Oficiul European pentru Mediu ridică îndoieli îngrijorătoare cu privire la finanțarea planificată pentru măsurile de mediu în noul cadru financiar multianual, care ar putea periclita și mai mult punerea în aplicare a Pactului verde. Patrick ten Brink, secretarul general al EEB, a criticat discursul lui von der Leyen drept o „stare de înșelăciune” în fața crizei climatice.

Prezentare generală a Green Deal

Acordul verde european s-a impus ca un proiect ambițios care urmărește să facă UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia intenționează să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Aceasta include 47 de măsuri individuale în diverse sectoare, cum ar fi transportul, industria și comerțul. Elemente importante sunt comerțul UE cu emisii, un nou tarif pentru climă și fondul social pentru climă pentru a aduce economia și mediul în armonie. Agenția Federală pentru Educație Civică abordează această problemă provocările și oportunitățile acestui proiect.

Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat semnificativ mediul economic. Germania intenționează să extindă importurile de gaze lichefiate și să utilizeze temporar centrale electrice pe cărbune, ceea ce pune sub semnul întrebării obiectivele de durabilitate. Există, de asemenea, îngrijorări semnificative că Pactul Verde ar putea pune în pericol competitivitatea UE, întrucât UE emite doar 7,3% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. În special țările din Europa de Est, care se bazează foarte mult pe cărbune, își exprimă rezerve cu privire la obiective.

Cooperare internațională și aspecte sociale

Cooperarea internațională, de exemplu în cadrul unui „club climatic”, ar trebui să ajute UE nu numai să își reducă propriile emisii, ci și să ofere un impuls la nivel global. Aspectele sociale au o importanță centrală, deoarece decarbonizarea poate afecta diferite grupuri de populație în mod diferit. Prin urmare, propunerile de amortizare socială prin redistribuirea veniturilor din prețul CO2 către gospodăriile cu venituri mici sunt esențiale. După cum arată Agenția Federală pentru Educație Civică, în ultimii ani a existat o concentrare schimbată asupra problemelor climatice, în special în urma ascensiunii politice a Partidului Verzilor și a mișcării Fridays for Future.

Provocările viitoare, combinate cu prioritizarea intereselor economice imediate față de obiectivele de mediu pe termen lung, ridică semne de întrebare cu privire la viitorul politicii climatice a UE. Presiunea asupra von der Leyen de a găsi soluții care să consolideze industria și să țină cont de protecția climei este în creștere. Pașii pozitivi luați către justiție socială și sustenabilitate ar putea fi periclitati de amenințarea dereglementării și neglijării chestiunilor de mediu.