Guvernul face apel la încredere: incluziunea ar trebui să fie o prioritate!

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Cancelarul și președintele subliniază încrederea în viitorul Austriei și prioritatea includerii în politică și societate.

Kanzler und Präsident betonen Zuversicht für Österreichs Zukunft und Priorität der Inklusion in Politik und Gesellschaft.
Cancelarul și președintele subliniază încrederea în viitorul Austriei și prioritatea includerii în politică și societate.

Guvernul face apel la încredere: incluziunea ar trebui să fie o prioritate!

Pe 24 decembrie 2025, președintele federal austriac Alexander Van der Bellen și alți lideri politici fac apel la încredere. Într-o perioadă în care mulți austrieci sunt sceptici cu privire la viitor, Van der Bellen recunoaște preocupările cetățenilor. Cu toate acestea, el subliniază avantajele vârstei și ale experienței acumulate care pot ajuta la depășirea provocărilor actuale. Aceste comentarii vin într-un context care abordează și preocupările bugetare, dar se face referire la situația mai dificilă din alte țări pentru a întări optimismul. Actualul prag a fost depășit, subliniază Stocker și încurajează populația să se bazeze pe solidaritate și pe evoluții pozitive.

De remarcat în mod deosebit este problema incluziunii, care este discutată de vicecancelarul Andreas Babler (SPÖ) și ministrul de externe Beate Meinl-Reisinger (NEOS) ca una dintre cele mai importante priorități politice. Babler anunță proiecte majore și finanțare suplimentară pentru includerea persoanelor cu dizabilități, în timp ce Meinl-Reisinger subliniază responsabilitatea socială în acest sens. Ghișeul unic necesar pentru includere, pentru care secretarul de stat Josef Schellhorn este responsabil, are scopul de a reduce obstacolele birocratice și digitale.

Incluziunea ca sarcină pentru societate în ansamblu

Dezbaterile despre incluziune acoperă o gamă largă de aspecte sociale. Incluziunea se referă la depășirea excluziunii și a barierelor care împiedică accesul la educație și la oportunități sociale. Potrivit bpb.de Incluziunea nu se limitează la grupuri sau instituții individuale; este o sarcină socială care necesită conviețuire egală. UNESCO a făcut cunoscut termenul internațional în 1994, prin Declarația de la Salamanca. În plus, Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care a intrat în vigoare în 2008, joacă un rol crucial în integrarea persoanelor cu dizabilități în societate.

Până la 7,9 milioane de persoane cu dizabilități severe trăiesc în prezent în Germania, ceea ce reprezintă aproape 10% din populație. În ciuda creșterii gradului de conștientizare a abordărilor incluzive, există încă un sistem școlar divizat în Germania pentru elevii cu și fără nevoi speciale. Un sondaj arată că, în ciuda nivelului ridicat de sprijin pentru incluziune în rândul profesorilor, implementarea practică nu corespunde așteptărilor. Având în vedere că doar aproximativ 30% dintre profesori cred că implementarea cu succes a incluziunii este posibilă, realitatea în multe școli nu îndeplinește măsurile necesare.

Provocări și soluții

Accesibilitatea rămâne o preocupare centrală. În 2023, aproximativ 50% din cabinetele medicale în ambulatoriu aveau acces fără bariere, dar acestea îndeplinesc doar parțial criteriile pentru persoanele cu dizabilități. Prin urmare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a îmbunătăți accesul la cultură și educație. Consiliul Cultural German și Comisarul pentru persoanele cu handicap solicită recomandări de participare direcționată pentru o cultură incluzivă și o mai bună vizibilitate a limbajului semnelor în diferite domenii.

Responsabilii solicită o abordare coordonată pentru promovarea incluziunii în educație și cultură, care ar trebui implementată în următorii ani. În special, extinderea măsurilor de incluziune este considerată esențială pentru a asigura participarea socială a tuturor cetățenilor și pentru a reduce discriminarea. Aceste provocări complexe necesită ca toți actorii sociali să le abordeze împreună pentru a pune în practică în mod constant cererea de incluziune.