Descoperirea de la Belém: Așa merge acum justiția climatică!

Descoperirea de la Belém: Așa merge acum justiția climatică!

Cele 195 de state contractante la conferința ONU privind schimbările climatice COP30 au adoptat așa-numitul „pachet Belém” la 24 noiembrie 2025 la Belém. Acest pachet, care cuprinde 29 de decizii, marchează o tranziție semnificativă de la negociere la punerea în aplicare a Acordului de la Paris. Având un accent clar pe justiția climatică, incluziunea socială și accelerarea acțiunii globale privind schimbările climatice, COP30 este văzută ca un punct de cotitură în negocierile internaționale privind schimbările climatice. Inițiativa urmărește atingerea obiectivelor climatice prin măsuri și programe concrete.

Pachetul Belém conține o serie de decizii inovatoare. De remarcat în special este triplarea planificată a finanțării adaptării până în 2035. În plus, au fost adoptați 59 de indicatori pentru a face progresul în direcția obiectivului global de adaptare măsurabil. Introducerea unui program de tranziție justă, care are scopul de a asigura menținerea dreptății sociale și a drepturilor omului în timpul tranziției energetice globale, este de asemenea esențială. Un alt punct cheie este mobilizarea globală pentru implementarea planurilor naționale de climă, care a fost declanșată de decizia Mutirão.

Noi moduri în finanțarea climatică

O parte fundamentală a pachetului este realinierea finanțării internaționale pentru schimbările climatice. În special, foaia de parcurs de la Baku la Belém își propune să mobilizeze 1,3 trilioane USD anual pentru protecția și adaptarea la climă. Au fost prezentate, de asemenea, noi instrumente, cum ar fi Acceleratorul de implementare globală și Misiunea Belém la 1.5, pentru a ajuta statele să își implementeze angajamentele. Aceste evoluții sunt esențiale pentru a face față în mod eficient provocărilor schimbărilor climatice.

În acest context, devine clară importanța unei transformări juste care să ia în considerare nu numai protecția climei, ci și justiția socială. Potrivit Organizației Internaționale a Muncii (ILO), schimbările climatice și degradarea mediului sunt direct legate de provocările pentru creșterea economică și ocuparea forței de muncă. O tranziție justă necesită un management atent pentru a dota forța de muncă cu abilitățile necesare pentru creșterea ecologică și pentru a se asigura că toate grupurile beneficiază de beneficiile tranziției durabile.

Justiția climatică în atenție

Justiția climatică este o problemă cheie care a fost evident adusă în prim-plan la COP30. Inegalitățile istorice, cum ar fi diferitele vulnerabilități la consecințele crizei climatice, pot fi observate atât între țări, cât și în cadrul societăților. Cele mai sărace țări au emisii semnificativ mai mici pe cap de locuitor în comparație cu țările bogate precum Germania, dar suportă consecințele schimbărilor climatice în mod disproporționat.

Evenimente precum uraganul Katrina arată că populațiile marginalizate, cum ar fi familiile mai sărace afro-americane din New Orleans, suferă în mod disproporționat de dezastre naturale. Având în vedere că atât inegalitățile sociale, cât și cele de gen sunt agravate de schimbările climatice, mișcarea Fridays for Future solicită o accent clar pe justiția socială în protecția climei.

COP30 a făcut un pas decisiv către un viitor mai echitabil și mai durabil. În ciuda acestor evoluții pozitive, scepticismul rămâne cu privire la respectarea angajamentelor financiare și la implementarea rapidă a noilor programe. Următorii câțiva ani vor fi cruciali pentru a determina dacă măsurile promise pot fi efectiv implementate și dacă tranziția către o societate favorabilă climatului și incluzivă are succes.

Pentru mai multe detalii despre evoluții și semnificația acestora, puteți citi rapoartele de la ECONEWS, cel Organizația Internațională a Muncii iar cel Agenția Federală pentru Educație Civică vizita.