Croația înăsprește legile: inscripțiile morminte trebuie să dispară!

Croația înăsprește legile: inscripțiile morminte trebuie să dispară!

Croația și-a înăsprit tratamentul epitafurilor, cerând eliminarea textelor considerate ofensatoare pentru sentimentele religioase, morale sau naționale ale croaților. Proprietarii mormintelor trebuie să respecte instrucțiunile, mai ales dacă inscripțiile se referă la identitatea sârbă. Aceasta se referă în principal la monumente cu expresii precum „pe pământul sârbesc” sau „întâmpinați de Krajina sârbă”, după cum a confirmat deputatul PD Stipo Mlinaric. Proprietarii au la dispoziție 30 de zile pentru a scoate inscripțiile afectate, în caz contrar riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 5.000 de euro.

Măsura a provocat deja indignare în comunitatea sârbă. Criticii, inclusiv mitropolitul Fotije de Zvornik-Tuzla, consideră legea discriminatorie. Oficialii guvernului sârb acuză, de asemenea, Croația că dorește să suprime memoria victimelor sârbe și identitățile acestora. Acest lucru pune o presiune suplimentară asupra relațiilor deja tensionate dintre Croația și Serbia.

Regiunea Krajina și istoria ei

Regiunea Krajina a fost centrul minorității sârbe din Croația în timpul războiului croat din 1991 până în 1995. Sârbii Krajina care au locuit aici sunt descendenți ai fermierilor ortodocși defensivi care au fost stabiliți din secolul al XVI-lea pentru a proteja Imperiul Habsburgic împotriva otomanilor. Termenul „Krajina” este adesea evitat în Croația, deoarece este împovărat din punct de vedere istoric. Războiul croat a dus la înființarea Republicii Krajina Sârbă, care nu a fost recunoscută de dreptul internațional, din care aproape toți sârbii din Krajina au fugit în timpul operațiunii militare Oluja din 1995.

Din punct de vedere istoric, sârbii din Krajina fac parte din populația sârbă din Croația, ale cărei rădăcini se extind până în zona de graniță cu Bosnia-Herțegovina. Legătura cu identitățile sârbe a fost zguduită de multe conflicte de-a lungul secolelor, inclusiv în timpul regimului Ustasha din 1941 până în 1945, unde se estimează că aproximativ 300.000 de sârbi au fost uciși. Aceste răni adânci continuă să modeleze relația dintre cele două popoare până în zilele noastre.

Tensiuni actuale între Croația și Serbia

Acțiunile actuale ale Croației reprezintă o nouă provocare pentru relațiile croato-sârbe deja deteriorate. Din punct de vedere istoric, tensiunile de astăzi au apărut din schisma orientală din secolul al XI-lea și din diferitele apartenențe religioase care au dus la conflicte de-a lungul secolelor. Croația s-a agățat de Biserica Romană, în timp ce triburile sârbe s-au îndreptat către credința ortodoxă bizantină.

În ciuda cooperării ocazionale dintre cele două națiuni, cum ar fi în timpul revoluțiilor din 1848/1849, conflictele etnice, în special controlul asupra teritoriilor precum Bosnia și Herțegovina, au rămas o problemă centrală. Cu toate acestea, problemele reale au fost exacerbate după independența Croației în 1991, când forțele sârbe au proclamat Republica Krajina Sârbă în Croația, iar conflictele au dus la război.

În acest context istoric, cererea pentru îndepărtarea inscripțiilor sârbești de pe pietre funerare este văzută ca o altă încercare de a suprima identitatea sârbească în Croația și de a redeschide și mai mult rănile trecutului.