Ciolacu conduce după primul tur al alegerilor prezidențiale din România

Ciolacu conduce după primul tur al alegerilor prezidențiale din România

Duminică trecută, premierul României, Marcel Ciolacu, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale. Sondajele inițiale ale alegătorilor publicate după închiderea urnelor arată că Ciolacu a primit aproximativ 25 la sută din voturi. Liderul partidului reformist USR, Elena Lasconi, ar putea trece pe locul doi. Cu aproximativ 18%, ea este cu puțin înaintea a doi candidați populiști de dreapta care luptă pentru favoarea alegătorilor. Cu toate acestea, este important de menționat că vocea românilor care locuiesc în străinătate nu este luată în considerare în aceste sondaje, ceea ce ar putea duce la posibile discrepanțe între previziuni și rezultatele efective.

Un total de 13 candidați au candidat, inclusiv fostul premier conservator Nicolae Ciucă, care a primit doar între 13 și 14 la sută din voturi. Potrivit sondajelor, sunt de așteptat fluctuații clare în zona politicienilor populiști de dreapta, acesta fiind între 14 și 16 la sută. În timp ce Ciolacu pare să fie favoritul clar, diferența față de ceilalți candidați ar putea fi mai mică în numărătoarea finală.

Aspirantul politician reformist Lasconi

Elena Lasconi este și ea în prima pagină pentru că atingerea turului ar însemna o confirmare semnificativă a carierei sale politice. Tânăra de 52 de ani, care a fost aleasă lider al USR prin primăria locală din Câmpulung Muscel, a devenit candidată la președinție abia atunci când alți politicieni cu experiență din partidul ei și-au dat demisia. Postul ei anterior de jurnalist TV i-ar putea oferi un avantaj suplimentar, întrucât alegătorii români preferă în mod tradițional un cetățean șef de stat. Interesant este că în ultimii douăzeci de ani, toți social-democrații (PSD) au ajuns la scrutinul electoral, dar au pierdut întotdeauna în fața candidaților din tabăra burgheză.

Dacă Lasconi ar ajunge în turul final, ar avea ocazia să se impună împotriva principalului ei rival, populistul de dreapta Simion. Acest lucru ar putea fi susținut de simpatia generală a alegătorilor pentru o poziție burgheză, în care deciziile strategice de vot joacă un rol important.

Provocările candidaților de extremă dreaptă

Candidatul George Simion, un naționalist viguros, s-ar putea confrunta cu posibile proteste din alte tabere politice. Comentariile sale rasiste și o conexiune percepută cu serviciul secret rusesc FSB l-au determinat în trecut să fie declarat indezirabil de Ucraina și Moldova. Simion a precizat, de asemenea, că este împotriva ajutorului militar acordat Ucrainei și căută o cooperare mai strânsă între statele naționale europene.

Secțiile de votare din România s-au deschis la ora 06:00 CET duminică dimineața și s-au închis la ora 20:00 CET. 950 de secții de votare au fost înființate în străinătate, inclusiv 17 în Austria, răspândite în orașe precum Viena, Salzburg și Graz. În această republică semiprezidenţială, preşedintele are puteri politice semnificative. El este responsabil pentru orientările politicii externe și de apărare și este, de asemenea, cel mai înalt comandant al armatei.

România ar putea alege în curând un nou șef de stat a cărui direcție politică va avea o mare importanță nu doar pentru țară, ci și pentru întreaga regiune. Următorul tur al scrutinului din 8 decembrie va arăta dacă Ciolacu își poate continua drumul către președinție sau dacă o victorie surpriză pentru Lasconi sau Simion va avea ca rezultat un punct de cotitură în climatul politic românesc. Mai multe informații despre rezultate și dezvoltarea ulterioară pot fi găsite Aici.