Reînvierea coralilor în Marea Barieră de Corali atinge niveluri critice

Reînvierea coralilor în Marea Barieră de Corali atinge niveluri critice

Cei care bat recorduri Temperaturile apei oceanului au avut un impact devastator asupra uneia dintre cele mai mari minuni naturale ale lumii. Un nou studiu arată că albirea coralilor este activată Marea Barieră de Corali a atins proporții catastrofale în Australia.

Pierderi catastrofale de corali

Peste 50% dintre coralii monitorizați lângă o insulă din partea de sud a recifului au murit în timpul celui mai grav și răspândit focar de anul trecut. Albire, înregistrat vreodată în această zonă. Potrivit unei echipe de oameni de știință australieni, 2024 a fost cea mai proastă vară pe care a trăit-o vreodată reciful. Cele în creștere bruscă Temperaturile oceanului au doborât recorduri și la asta albirea de gradul sapte a recifului. Când valurile de căldură marine pun coralii sub presiune, ei își pierd algele și se estompează.

Influența combustibililor fosili și a fenomenelor meteorologice

Cauza principală este arderea combustibililor fosili care produc gaze naturale, care cresc temperaturile globale. Anul trecut a întărit asta El Niño -Fenomenul meteo a provocat aceste daune prin creșterea temperaturilor oceanelor din această regiune.

Studiul și rezultatele acestuia

Oamenii de știință de la Universitatea din Sydney au monitorizat 462 de colonii de corali de pe Insula One Tree din recif pe o perioadă de cinci luni, începând cu vârful valului de căldură la începutul lunii februarie. Până în mai, 370 dintre aceste colonii au fost albite, iar până în iulie, 52% dintre coralii albiți erau morți, potrivit unui studiu revizuit de colegi publicat în Scrisori de limnologie și oceanografie a fost publicat.

Urgența acțiunii

Unele specii de corali au avut o rată de mortalitate de 95%. Cercetătorii au observat începutul „degradării coloniei”, în cazul în care scheletul mort se desprinde din recif și se prăbușește în moloz. „Descoperirile noastre evidențiază nevoia urgentă de acțiune pentru a proteja recifele de corali, care nu sunt doar puncte fierbinți de biodiversitate, ci și esențiale pentru securitatea alimentară și protecția coastelor”, a declarat autorul principal, Maria Byrne, de la Școala de Științe ale Vieții și Mediului din cadrul universității.

Deși zona studiată se află într-o parte protejată a recifului, departe de țărm și lipsită de activități miniere și turism, „în ciuda statutului său protejat, nu a fost imună la stresul termic extrem care a declanșat această albire catastrofală”, a adăugat ea.

Semnificația economică și relevanța globală

Marea Barieră de Corali acoperă aproape 133.000 de mile pătrate (345.000 de kilometri pătrați) și este cel mai mare recif de corali din lume, susținând peste 1.500 de specii de pești și 411 specii de corali tari. Contribuie anual cu miliarde de dolari la economia australiană, în primul rând prin turism, și este puternic promovată ca una dintre cele mai mari minuni naturale ale țării și ale lumii.

Autorii subliniază că albirea în masă devine din ce în ce mai mult „un eveniment bienal”, necesitând astfel necesitatea unei acțiuni globale pentru a îndeplini obiectivele climatice ambițioase și pentru a reduce emisiile.

Impactul asupra speciilor de corali mai rezistente

Albirea a afectat, de asemenea, zone ale recifului care nu fuseseră afectate anterior, iar bolile și moartea au fost observate chiar și la speciile de corali considerate rezistente. „Este devastator să văd impactul asupra unui recif care până acum a fost în mare măsură scutit de albirea în masă”, a spus cercetătorul Shawna Foo, co-autor al studiului. „Ratele mari de deces și boli, în special într-o zonă atât de îndepărtată și curată, evidențiază gravitatea situației.”

În februarie anul trecut, CNN a raportat albirea a cinci recife diferite care se întind în părțile de nord și de sud ale zonei importante din punct de vedere ecologic, dar fragile.

Concluzie și perspectivă

Albirea severă a diviziunii în masă a Marii Bariere de Corali a fost observată anterior în 1998, 2002, 2016, 2017, 2020 și 2022. Albirea din 2022 a fost prima care a avut loc în timpul unui eveniment La Niña, echivalentul lui El, care are de obicei efecte de răcire asupra viitorului recifului și provoacă îngrijorări grave ale recifului.

Autorii studiului văd cercetarea lor ca un „un apel de trezire pentru factorii de decizie politică și conservaționişti”, deoarece implicaţiile se extind dincolo de ecologie şi conservare pentru a afecta comunităţile care depind de recif pentru pescuit, turism şi protecţia coastei.

„Reziliența recifelor de corali este testată ca niciodată și trebuie să acordăm prioritate strategiilor care le întăresc capacitatea de a face față schimbărilor climatice”, a declarat coautorul studiului Ana Vila Concejo de la Școala de Geoștiințe a universității. „Rezultatele noastre evidențiază necesitatea unor intervenții de management imediate și eficiente pentru a proteja aceste ecosisteme.”