Elfriede Jelinek: Nu sunt mort! – Știrile false șochează fanii

Elfriede Jelinek: Nu sunt mort! – Știrile false șochează fanii

Marți după-amiaza, 17 iunie 2025, pe internet s-a răspândit rapid știrea despre presupusa moarte a laureatului austriac al Premiului Nobel pentru literatură Elfriede Jelinek (78 de ani). Contul de pe X (fostul Twitter) care a difuzat mesajul s-a dovedit mai târziu a fi o farsă. Situația evidențiază provocările pe care le reprezintă știrile false de pe rețelele de socializare. Scriitorul austriac a reacționat calm la acest raport fals și a lămurit: "Este a doua oară când sunt mort. Sunt în viață".

Vestea despre presupusa moarte a lui Jelinek a fost postată inițial pe contul fals la 13:40. Farsa a iesit la iveala la ora 14:08. când operatorul contului, jurnalistul italian Tommasso Debenedetti, a recunoscut că a fost o farsă. Debenedetti nu este străin de lumea relatărilor false: a făcut deja furori în 2020 cu un raport fals al morții despre starul de operă Plácido Domingo. Ulterior, Nora Gottschalk, purtătoarea de cuvânt a Rowohlt, a confirmat că raportul despre moartea lui Jelinek nu este adevărat. Numeroase instituții media austriece și germane, inclusiv „Der Standard”, au raportat inițial despre raportul fals și ulterior și-au cerut scuze pentru răspândirea acestuia.

Problema știrilor false

Acest episod nu este un caz izolat, ci face parte dintr-o dezvoltare îngrijorătoare care devine din ce în ce mai importantă în era digitală. După cum relatează bpb, există o răspândire tot mai mare de știri false, dezinformare și dezinformare, care sunt răspândite în mod deliberat pe rețelele sociale. Astfel de informații false sau înșelătoare amenință nu numai încrederea publicului în mass-media, ci și în instituțiile politice.

Cercetările arată că incertitudinea cauzată de știrile false se datorează și încrederii scăzute în mass-media. În special, anul electoral 2016, în care Donald Trump a fost ales președinte, și referendumul Brexit au alimentat dezbaterea despre știrile false. Studiile științifice au relevat că mai puțin de 1% din conținutul pe care utilizatorii îl văd pe rețelele de socializare este clasificat ca știri false. Cu toate acestea, chiar și cantitățile mici de dezinformare pot avea un impact semnificativ asupra formării opiniei și asupra rezultatelor alegerilor.

Măsuri de combatere a dezinformarii

Au fost luate diverse inițiative pentru a combate răspândirea știrilor false. UE a lansat programe precum UE vs. Disinfo și Observatorul european al media digitală pentru a combate dezinformarea. Educația media este, de asemenea, văzută ca o abordare cheie pentru combaterea rapoartelor false. Nu este vorba doar despre transmiterea de cunoștințe, ci și despre examinarea critică a conținutului media.

În legătură cu raportul fals al lui Jelinek, devine deosebit de clar cât de important este să fii informat cu privire la mecanismele de dezinformare. Educația media este esențială pentru a promova încrederea în sursele de informație de renume și pentru a recunoaște conținutul dubios. Episodul despre Elfriede Jelinek nu arată doar riscurile știrilor false, ci și necesitatea unei educații media îmbunătățite în societate.