Viitorul creștinilor din Siria: speranță sau iluzie?
Teologul din Salzburg Dietmar Winkler vorbește despre provocările cu care se confruntă Siria și despre situația creștinilor din țară.

Viitorul creștinilor din Siria: speranță sau iluzie?
Conflictul din Siria nu dă semne de soluționare timpurie, iar experții avertizează asupra provocărilor enorme pe care le-ar putea ridica viitoarea democratizare a țării. Dietmar Winkler, un renumit teolog și specialist în bisericile orientale, și-a exprimat scepticismul în revista „Publik-Forum” cu privire la perspectiva ca Siria să devină un stat democratic conform ideilor occidentale în viitorul apropiat. După decenii de dictatură sub Bashar al-Assad, nu există modele istorice sau puncte de plecare pentru a lucra spre un astfel de obiectiv. Winkler s-a referit, de asemenea, la ideea nespusă de a trimite refugiații sirieni înapoi în țări precum Austria și Germania, unde au trăit adesea de mai bine de un deceniu și sunt bine integrați. kathpress.at raportat.
Situația umanitară rămâne dramatică. De la începutul conflictului, în jur de 400.000 de persoane au murit, iar numărul răniților este de sute de mii, potrivit trimisului special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura. Ferită de război, de condițiile extreme de viață care continuă să forțeze aproximativ 13 milioane de oameni din Siria să se bazeze pe ajutor umanitar, în timp ce aproximativ 5,4 milioane au fugit în străinătate. Situația comunității creștine din țară este deosebit de îngrijorătoare. Înainte de război, în Siria trăiau aproximativ 2,5 milioane de creștini, dar numărul lor a scăzut dramatic. Winkler estimează că în prezent au rămas doar aproximativ 300.000 de creștini în țară, mulți dintre ei au părăsit țara din cauza atacurilor țintite și a violenței generale. Grupările islamiste au efectuat atacuri direcționate asupra creștinilor care suferă cele mai brutale aspecte ale războiului, cum ar fi kirche-in-not.de evidențiază.
Viitorul creștinilor din Siria rămâne incert. Cu toate acestea, Winkler a fost optimist că ar putea exista oportunități de coexistență pașnică, similară cu nordul Irakului, unde minoritățile sunt mai bine protejate.