Bugetul UE în pericol: Criza datoriilor se profilează, fiecare cetățean se întreabă!
Bugetul UE 2025 sub presiune: datorii mari și criză iminentă. O analiză a lui Mag. Roman Haider despre finanțele UE.
Bugetul UE în pericol: Criza datoriilor se profilează, fiecare cetățean se întreabă!
Tensiunile financiare curg în inima UE: rambursările pentru controversatul program „NextGenerationEU” amenință să arunce în aer bugetul Uniunii Europene. Parlamentarul European pentru Libertate Mag. Roman Haider avertizează vehement că sunt necesare anual 25 până la 30 de miliarde de euro pentru rambursarea capitalului social și a dobânzilor - ceea ce corespunde unei cincimi din întregul buget al UE! Aceste cifre alarmante provin din documente interne ale UE și arată în mod clar că statele membre se confruntă acum cu poveri în creștere vertiginoase ale datoriilor. Potrivit lui Haider, acest lucru ar putea duce la creșterea taxelor de membru sau la noi surse de finanțare, cum ar fi prețul carbonului, pe care îl consideră complet inacceptabil.
Războiul datoriilor în UE
Situația devine din ce în ce mai precară; Haider subliniază că UE, în aparatul său gigantic, nu trage nicio lecție din trecut. Apelul pentru noi datorii pentru finanțarea armamentului devine din ce în ce mai puternic, ceea ce ar putea pune o presiune suplimentară asupra cetățenilor și a statelor. Această evoluție ar putea duce la ca UE să continue să fie percepută ca un „mare atot consumatoare” care crește în detrimentul statelor sale membre.
O privire asupra pozițiilor nete ale statelor membre în 2023 arată că Germania rămâne cel mai mare contributor net al UE, cu 17,4 miliarde de euro, în ciuda unei scăderi de la 19,7 miliarde de euro anul trecut, potrivit unui raport recent. Urmează Franța și Italia, în timp ce Polonia rămâne cel mai mare beneficiar net, cu 8,2 miliarde de euro. Aceste fluxuri financiare între statele membre evidențiază evoluțiile îngrijorătoare din structura financiară a UE. În plus, fondul NextGenerationEU, care acoperă o dimensiune uriașă a împrumuturilor UE, este o problemă-cheie care va preocupa țările în viitorul apropiat, în special beneficiarii importanți precum Grecia, care primește 1,31% din VNB din acest fond, după cum arată raportul IW Cologne.