Crimă de onoare la Viena: fratele vrea să se întoarcă în Afganistan, în ciuda condamnării!
Hikmatullah S. și-a ucis sora Bakhti din motive de „crimă de onoare”. Cazul ridică întrebări cu privire la deportările în Afganistan.

Crimă de onoare la Viena: fratele vrea să se întoarcă în Afganistan, în ciuda condamnării!
În septembrie 2017, o crimă crudă a șocat Austria: Hikmatullah S. și-a ucis sora Bakhti în Viena-Favoriten cu 28 de înjunghiuri de cuțit. Motivul acestui act crud a fost dorința lui Bakhti pentru o viață occidentală, care nu a fost acceptată în mediul strict al familiei ei. În explicația sa despre crimă, făptuitorul a spus: „Am ucis-o pe Bakhti din cauza culturii noastre”. Acest lucru sugerează normele culturale adânc înrădăcinate care au modelat viața fraților. La acea vreme, Bakhti avea între 17 și 18 ani și încercase deja de mai multe ori să sfideze regulile stricte ale familiei sale, raportându-și tatăl și fratele la poliție și căutând protecție în centrele de criză.
Faptul a stârnit groază la nivel național în Austria, mai ales că Bakhti, care a fost forțat să poarte batic și nu avea voie să aibă prietene, a fost urmărit pe stradă și ucis cu brutalitate în dimineața zilei de 18 septembrie 2017. Hikmatullah S. a fost condamnat la închisoare pe viață în 2018 și de atunci se află în închisorile din Kremne. Potrivit rapoartelor, în spatele gratiilor el dă dovadă de o lipsă de empatie și un temperament scurt față de colegii săi deținuți. Foștii colegi de închisoare îl descriu chiar drept un „capo mafiot” și el numește crima un „accident”. În prezent, el plănuiește să fie deportat în Afganistan, ceea ce ridică întrebări juridice și etice.
Revenire periculoasă la o realitate misogină
Observatorii avertizează că întoarcerea lui Hikmatullah în patria sa, unde crimele de onoare sunt adesea privite cu ușurință, ar putea fi extrem de periculoasă atât pentru el, cât și pentru societatea de acolo. De când talibanii au revenit la putere în august 2021, situația femeilor din Afganistan s-a deteriorat dramatic. Potrivit unui raport de țară al BAMF din septembrie 2024, drepturile femeilor sunt restricționate masiv. Femeile au acces redus la educație, asistență medicală sau protecție legală. Violența masivă, izolarea socială și codurile vestimentare stricte fac viața insuportabilă pentru multe femei afgane.
Un exemplu al acestei opresiuni este „Legea Virtuții” adoptată la 31 iulie 2024. Acest regulament cere femeilor să poarte voal complet și le interzice să vorbească în public sau să aibă contact cu bărbați care nu au nicio legătură. În plus, din aprilie 2022, femeilor li s-a permis să iasă din casă numai atunci când sunt însoțite de un mahram, adică o rudă de sex masculin, ceea ce restricționează sever libertatea de mișcare. Regulamentul talibanilor, care afirmă că vocea unei femei este intima, nu permite abateri: cântatul sau citirea cu voce tare sunt de asemenea interzise.
Extinderea controlului
Sub jugul talibanilor, femeile nu numai că și-au pierdut accesul la educație, ci și posibilitatea de a lucra în majoritatea profesiilor. În ultimii ani, aceștia au fost scoși din locuri de muncă în politică, administrație și ONG-uri. Accesul la formare pentru moașe sa încheiat în decembrie 2024, exacerbând și mai mult asistența medicală deja tensionată pentru femei. Tot mai multe femei se bazează pe medicamente fără prescripție medicală, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătate.
UNIDENT, organul de pază pentru drepturile omului, își exprimă îngrijorarea cu privire la sancțiunile violente impuse pentru încălcarea legilor talibanilor. Femeile care nu respectă reglementările stricte sau se apără împotriva controlului opresiv sunt în mod deosebit expuse riscului. Un astfel de climat de frică crește vulnerabilitatea la violență și discriminare.
Iminenta deportare a lui Hikmatullah S. în Afganistan aruncă o lumină suplimentară asupra conexiunii complexe dintre normele culturale și starea actuală a drepturilor femeilor. În timp ce Hikmatullah își justifică actul ca un act cultural, realitatea femeilor din Afganistan rămâne caracterizată de opresiune sistematică și un sentiment de neputință.
Având în vedere perspectivele și cadrul legal, este esențial să nu pierdem din vedere dimensiunile umane și culturale ale unor astfel de cazuri.