Fost ilegal: alcoolul japonez sărbătorește revenirea

Fost ilegal: alcoolul japonez sărbătorește revenirea

Japonia este cunoscută pentru băuturile sale evaluate la nivel mondial, cum ar fi

Heiwa Doburoku Kabutocho Brewery

Heiwa Doburoku Kabutocho Brewery este situat în districtul Nihombashi din estul Tokyo. În perioada EDO (1603-1868), această zonă a înflorit cu activități, deoarece bărcile transportate de dragul livrărilor. În acest context, fabrica de bere Heiwa Shuzou, care produce bine în prefectura Wakayama din 1928, a decis să deschidă un bar special Doburoku într -unul dintre cele mai bogate districte din Tokios.

Ce este exact Doburoku?

Povestea lui Doburoku este la fel de tulbure ca băutura în sine. Este considerat un strămoș de dragul de astăzi; Nu este de mirare că semnele care formează cuvântul 濁酒 înseamnă lichior „tulbure” sau „impure”. Pentru a distinge aceste alcooluri japoneze de artă tulbure de binele răspândite, există două categorii: Seishu (清酒), adică de dragul clar și Doburoku (濁酒).

O diferență semnificativă în producția dintre Sake și DobuRoku este că un demaror de drojdie, Shubo -ul așa -numit, este necesar de dragul clasic, iar cele trei ingrediente principale - orez supus, koji (o matriță) și apă - sunt adăugate timp de câteva zile. La Doburoku, pe de altă parte, toate ingredientele sunt amestecate împreună cu starterul de drojdie în același timp, ceea ce face ca amestecul să fie mai supt. Aceasta înseamnă că fermentația se oprește mult mai devreme, ceea ce duce la o băutură mai dulce, cu un conținut semnificativ mai mic de alcool.

Controversa din jurul Doburoku

Doburoku are aproape atâta timp cât orezul este cultivat în Japonia. A fost băutura alegerilor pentru fermieri și preoți shinto. Cu o rețetă relativ simplă - aruncând totul împreună în „ceainic” - Doburoku a fost o vedere comună în țară. Fruntea deschisă acasă a fost practicată de -a lungul secolelor.

Potrivit lui Utsunomiya Hitoshi, directorul Asociației Makers Slake și Shochu (JSS), în 1855 doar în Edo (Tokyo de astăzi) 459 de producători Doburoku. Dar, odată cu sfârșitul perioadei Edo, toți domnii feudali au fost nevoiți să renunțe la conducătorii lor regionali în favoarea guvernului centralizat al dinastiei Meiji. Această întorsătură a adus cu ea instituții noi, strict reglementate, inclusiv o taxă decentă.

Noul guvern a recunoscut că au fost introduse sprâncenele autorizate este o sursă importantă de venituri și măsuri pentru restricționarea casei Brauen. În 1880, a început să limiteze cantitatea de alcool cu sprâncene la domiciliu, în timp ce un sistem de licențe a fost introdus în 1882. În 1896 a fost percepută o taxă pe toate fabricile de bere, ceea ce a dus la o interdicție completă în 1899. Din acest moment, Doburoku a fost numit Mitsuzoushu (密造酒), adică „în secret, alcool” sau lună.

Cu toate acestea, Doburoku ar putea fi găsit și în timpul interdicției în Japonia. În special, sfinții shinto au fost lăsați să continue utilizarea băuturii pentru ritualuri. După cel de-al doilea război mondial, din cauza lipsei de drag, băutura coreeană .sidebar { width: 300px; min-width:300px; position: sticky; top: 0; align-self: flex-start; } .contentwrapper { display: flex ; gap: 20px; overflow-wrap: anywhere; } @media (max-width:768px){ .contentwrapper { flex-direction: column; } .sidebar{display:none;} } .sidebar_sharing { display: flex; justify-content: space-between; } .sidebar_sharing a { background-color: #e6e6e6; padding: 5px 10px; margin: 0; font-size: .95rem; transform: none; border-radius: 5px; display: inline-block; text-decoration: none; color:#333; display: inline-flex; justify-content: space-between; } .sidebar_sharing a:hover { background-color: #333; color:#fff; } .sidebar_box { padding: 15px; margin-bottom: 20px; box-shadow: 0 2px 5px rgba(0, 0, 0, .1); border-radius: 5px; margin-top: 20px; } a.social__item { color: black; } .translate-dropdown { background-color: #e6e6e6; padding: 5px 10px; margin: 0; font-size: .8em; transform: none; border-radius: 5px; display: inline-block; text-decoration: none; color: #333; margin-bottom: 8px; } .translate-dropdown { position: relative; display: inline-flex; align-items: center; width: 100%; justify-content: space-between; height: 36px; } .translate-dropdown label { margin-right: 10px; color: #000; font-size: .95rem; } .article-meta { gap:0 !important; } .author-label, .modified-label, .published-label, modified-label { font-weight: 300 !important; } .date_autor_sidebar { background-color: #e6e6e6; padding: 5px 10px; margin: 0; font-size: .8em; transform: none; border-radius: 5px; text-decoration: none; color: #333; display: flex; justify-content: space-between; margin-bottom: 8px; } .sidebar_autor { background: #333; border-radius: 4px; color: #fff; padding: 0px 5px; font-size: .95rem; } time.sidebar_time, .translateSelectlabel, sidebar_time { margin-top: 2px; color:#000; font-style:normal; font-size:.95rem; } .sidebar_updated_time { background-color: #e6e6e6; padding: 5px 10px; margin: 0; font-size: .8em; transform: none; border-radius: 5px; text-decoration: none; color: #333; display: flex; justify-content: space-between; margin-bottom: 8px; } time.sidebar_updated_time_inner { background: #333; border-radius: 4px; color: #fff;; padding: 2px 6px; } .translate-dropdown .translate { color: #fff; !important; background-color: #333; } .translate-dropdown .translate:hover { color: #fff; !important; background-color: #b20e10 !important; } .share-button svg, .translate-dropdown .translate svg { fill: #fff; } span.modified-label { margin-top: 2px; color: #000; font-size: .95rem; font-weight: normal !important; } .ad_sidebar{ padding:0; border: none; } .ad_leaderboard { margin-top: 10px; margin-bottom: 10px; } .pdf_sidebar:hover { background: #b20e10; } span.sidebar_time { font-size: .95rem; margin-top: 3px; color: #000; } table.wp-block-table { white-space: normal; } input {padding: 8px;width: 200px;border: 1px solid #ddd;border-radius: 5px;} .comments { margin-top: 30px; } .comments ul { list-style: none; padding: 0; } .comments li { border-bottom: 1px solid #ddd; padding: 10px 0; } .comment-form { margin-top: 15px; display: flex; flex-direction: column; gap: 10px; } .comment-form textarea { width: 100%; padding: 8px; border: 1px solid #ddd; border-radius: 5px;} .comment-form button { align-self: flex-start; background: #333; color:#fff; border:0; padding:8px 15px; border-radius:5px; cursor:pointer; } .comment-form button:hover { background: #b20e10; }

Kommentare (0)