Creștere gigantică a creierului: Câtă muncă ne schimbă gândirea!

Creștere gigantică a creierului: Câtă muncă ne schimbă gândirea!

Un studiu recent din Coreea arată că programul de lucru prelungit poate provoca schimbări măsurabile în creier. Potrivit acestei cercetări, publicată pe 14 mai 2025, persoanele care lucrează 52 de ore sau mai mult pe săptămână prezintă diferențe izbitoare în comparație cu profesioniștii cu program obișnuit de lucru. Cercetările au arătat că lobul frontal medial este cu aproximativ 20% mai mare la cei cu sarcini mari de muncă. Acest lucru ar putea avea un impact asupra performanței cognitive, după cum explică Wolfgang Lalouschek, un medic de medicina muncii vienez. Regiunile mai mari ale creierului ar putea însemna, prin urmare, o performanță cognitivă crescută.

Cu toate acestea, studiul abordează și posibilele consecințe negative. Oamenii care muncesc mult sunt mai predispuși la stres. Interesant, se constată că atitudinea interioară față de muncă este crucială. Angajații care văd munca lor ca fiind semnificativă pot compensa mai bine stresul. Se dovedește că perceperea muncii ca o ocupație valoroasă oferă un tampon împotriva efectelor dăunătoare ale stresului, întărind rezultatele.

Perspectivă asupra lumii muncii

Discuția despre orele de lucru și efectele acestora asupra sănătății este, de asemenea, foarte importantă în știința ocupațională mai largă. Potrivit Wissenschaft.de, angajații ar trebui să fie productivi și mulțumiți de munca lor pe termen lung. În acest context, angajatorii au început să ofere diferite modele de timp de lucru pentru a facilita echilibrul dintre muncă și viața privată. Dar, în același timp, experții avertizează că stresul excesiv poate reduce semnificativ productivitatea.

Reglementările legale din multe țări impun ore de lucru regulate de opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, pot fi permise până la 60 de ore pe săptămână, deși acest lucru se aplică de obicei doar pentru perioade scurte de timp. Aranjamentele flexibile ale timpului de lucru ar putea, teoretic, să întărească suveranitatea angajaților asupra timpului, dar trebuie avut grijă să se asigure că acestea nu duc la un volum excesiv de muncă.

Riscuri și provocări

Un pericol care se profilează al orelor lungi de lucru este linia din ce în ce mai neclară dintre muncă și petrecere a timpului liber, în special cu opțiunile de birou la domiciliu. Acest lucru poate pune în pericol protecția angajaților, deoarece separarea dintre viața profesională și cea privată nu mai este adesea clară. Presiunea de a fi disponibil în mod constant poate duce, de asemenea, la reducerea timpului de recuperare, ceea ce are un impact negativ asupra bunăstării generale.

Studiul indică, de asemenea, riscuri pe termen lung pentru sănătate asociate cu munca excesivă, inclusiv oboseală, probleme de somn și un risc crescut de îmbolnăvire gravă. În special, frecvența accidentelor crește semnificativ cu orele de lucru mai lungi, ceea ce poate avea consecințe fatale în profesiile critice. Volumul excesiv de muncă reprezintă, de asemenea, un risc major pentru companii, deoarece aceasta poate duce la fluctuații mai mari, apeluri medicale mai frecvente și scăderea productivității generale.

Pe scurt, se poate spune că angajatorii și angajații trebuie să fi găsit modalități diferite de a face față provocărilor lumii moderne a muncii. Modelele de lucru flexibile care respectă sănătatea angajaților, crescând în același timp satisfacția și productivitatea acestora sunt cruciale. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde întotdeauna atenție echilibrului dintre volumul de muncă și viața socială pentru a promova un mediu de lucru durabil și sănătos.