Rectorul a precizat că abilitățile necesare pentru formarea profesorilor sunt deja disponibile la universitățile profesorului. Ea a subliniat că decizia de a schimba structurile de instruire, în special în integrarea pregătirii profesorilor, va depinde foarte mult de voința politică. În acest context, programul guvernamental al coaliției-roz-roșu negru conține abordări pozitive pentru a sprijini autonomia universităților educaționale.
perspective noi pentru formarea profesorilor
Andreas Schnider, președintele Consiliului de asigurare a calității pentru educația educațională, subliniază că universitățile profesorului ar trebui să acționeze ca unități independente care pot funcționa cu universitățile la nivelul ochilor. Aceasta este însoțită de discuțiile actuale despre nevoile elevilor și de cerințele de formare modernă a profesorilor. De exemplu, noile planuri de studiu pentru pregătirea profesorilor din școlile elementare din Tirol și Vorarlberg intră în vigoare în octombrie 2025.
Noile planuri urmează un profil de cerință inovator care depășește cunoștințele pure de specialitate. Viitorii profesori ar trebui să poată ține cont de diferențele culturale și de barierele lingvistice și de a reacționa în mod corespunzător la provocările diversității și a subiectelor digitale. Acest obiectiv principal este confirmat și de Elisabeth Haas (Ph Vorarlberg) și Nikolaus Janovsky (Biserica Ph Edith Stein), care subliniază importanța noilor planuri de studiu în ceea ce privește tratarea diferențelor culturale și religioase, precum și a subiectelor precum durabilitatea.
Rolul universităților universităților pedagogice
universități educaționale din Germania și mai ales în Baden-Württemberg, unde au primit structuri universitare, instruiesc profesori pentru școli primare, secundare, speciale și secundare, dar nu pentru licee. Aici PH -urile sunt echivalente cu universitățile, ceea ce duce la o modernizare profesională a instruirii profesorilor. În alte state federale, pe de altă parte, multe universități de școli pedagogice au fost convertite sau integrate în universități între anii ’60 -’90. Un exemplu binecunoscut este conversia pregătirii profesorilor din școala elementară în Bavaria în 1958.
Oferta educațională la universitățile educaționale cuprinde toate grupele de vârstă și îi pregătește pe elevi pentru școli și profesiile educaționale suplimentare. Pregătirea include atât aspecte practice, cât și teoretice, prin care subiectele obligatorii, cum ar fi pedagogia, psihologia și didactica fac parte din programele de învățământ. Această pregătire cuprinzătoare, combinată cu încercările de predare practică în școli, asigură că profesorii potențiali sunt pregătiți optim pentru provocările lor viitoare.
Necesitatea unei instruiri adecvate este documentată de dezvoltarea istorică a instruirii profesorilor în Germania și Austria. Pedagogia a fost înființată la universități încă din secolul al XVIII -lea, în timp ce locații speciale de formare, cum ar fi seminarii pentru profesori și academii, au experimentat diferite rădăcini și împrejurimi. Calea de la profesorii din trecut la universitățile educaționale de astăzi arată schimbarea constantă și adaptarea la nevoile peisajului educațional.
Potențialul universităților universităților pedagogice din Austria și Germania rămâne un aspect central în discuțiile despre profesionalismul formării profesorilor și a provocărilor viitoare ale peisajului educațional.
