Forțele de valuri de căldură Forțe de clovn pentru micșorare - Strategia de supraviețuire descoperită!

Forțele de valuri de căldură Forțe de clovn pentru micșorare - Strategia de supraviețuire descoperită!

Kimbe Bay, Papua-Neuguinea - Efectele schimbărilor climatice asupra vieții sălbatice marine nu sunt doar un concept abstract, ci sunt concrete în schimbările de comportament și fiziologia ființelor vii. Un studiu actual publicat în revista de specialitate „Science Avans” luminează impresionant modul în care reacționează peștele clovn la temperaturi extreme ale apei. O echipă de cercetare de la Universitatea din Newcastle a analizat 67 de perechi de pești de clovni sălbatici în Golful Kimbe, Papua Noua Guinee. În timpul unui val de căldură de cinci luni, din februarie până în august 2023, în care temperaturile apei au crescut cu o medie de patru grade peste valoarea normală, 100 din 134 -peștii s -au închis.

Aproximativ 44% din acești pești s -au redus cu câțiva milimetri, în timp ce 30% s -au micșorat de mai multe ori. Doar aproximativ 25% au rămas neschimbați. A fost izbitor faptul că nu a existat nicio diferență în reducerea între rang sau gen, dar s -a observat un efect de cuplu: micșorarea unui partener a avut un impact asupra celuilalt. Aceste ajustări coordonate par să reducă frecarea în relația ierarhică a peștilor, ceea ce le îmbunătățește șansele de supraviețuire în faza de căldură. De fapt, peștele micșor a avut o probabilitate de supraviețuire cu până la 78% mai mare, în timp ce 11 pești au murit în aceste condiții foarte stresante.

dimensiunea peștilor și schimbările climatice

Cercetările arată că, odată cu creșterea temperaturilor apei, cerința de oxigen pentru pește crește, în timp ce oxigenul mai puțin dizolvat este prezent în apă. Aceasta înseamnă că micșorarea este o strategie energetică pentru a putea supraviețui în apa supraîncălzită. Cu toate acestea, aceste mecanisme de adaptare nu se limitează numai la peștii de clovn; Procese similare de contracție au avut loc și în alte tipuri, cum ar fi șopârlele de mare. Există suspiciune că aceste evoluții ale mărimii peștilor pot fi observate și în evoluția influențată de schimbările climatice.

Problema ar putea continua să fie strânsă prin pescuit. Un raport WWF arată că oceanele joacă un rol central în climatul global prin producerea de oxigen și absorbția dioxidului de carbon. Schimbările climatice provocări din ce în ce mai mult pentru ecosistemele marine, care au efecte negative asupra pescuitului. Creșterea temperaturilor apei și a unui conținut mai mare de dioxid de carbon duc la apă mai caldă și acidă, ceea ce perturbă comportamentul și aportul alimentar de pescuit. Prognozele arată că 99% din recifele de corali ar putea muri până la sfârșitul secolului, ceea ce ar fi devastator pentru multe vieți marine.

consecințe pentru pescuit și securitate nutrițională

pentru pescuit, stocurile mai mici și mai puțin compensate înseamnă o amenințare imediată. Oamenii de știință estimează că fiecare grad suplimentar de încălzire Celsius ar putea duce la o scădere a potențialului de pescuit global cu peste 3 milioane de tone. În special, țările în curs de dezvoltare în care peste două treimi din populație sunt dependente de pescuitul pe mare. Până în 2050, o reducere a cantităților de pescuit este de așteptat cu 50%, ceea ce ar putea avea efecte dramatice asupra dietei proteinei din aceste regiuni.

Pentru a face față acestor provocări, strategiile durabile de gestionare a pescuitului și abordările inovatoare ale acvaculturii sunt de o importanță crucială. Oamenii de știință subliniază că o creștere a biomasei de pește ar fi posibilă cu până la 60% prin îmbunătățirea stocurilor de pește, cu condiția să se verifice încălzirea globală. Prin urmare, WWF recomandă să considere peștele ca o delicatesă și să acorde atenție practicilor de achiziții durabile pentru a reduce amprenta ecologică și a proteja biodiversitatea marină.