Netanyahu în Ungaria: Mandatul de arestare ignorat – Orbán îl primește pe prim-ministru!

Netanyahu în Ungaria: Mandatul de arestare ignorat – Orbán îl primește pe prim-ministru!

Benjamin Netanyahu, premierul israelian, a ajuns în Ungaria astăzi, 3 aprilie 2025, în ciuda unui mandat internațional de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) în noiembrie. El a sosit pe aeroportul din Budapesta la scurt timp după ora 2:30 și a fost întâmpinat de ministrul Apărării al Ungariei, Kristof Szalay-Bobrovniczky. Netanyahu a sosit la o întâlnire cu premierul ungar Viktor Orban. Orban a condamnat anterior cu fermitate mandatul de arestare și l-a invitat pe Netanyahu să viziteze.

Implicațiile juridice sunt semnificative. Mandatul de arestare al CPI este legat de evenimentele din Fâșia Gaza. Peste 120 de state, inclusiv Germania, sunt obligate să execute mandatul de arestare dacă Netanyahu intră pe teritoriul lor. Cu toate acestea, Israelul și SUA nu sunt membre ale CPI și, prin urmare, nu sunt obligate. Ungaria rămâne neimpresionată de hotărârile CPI, după ce a ratificat Statutul de la Roma în 2001, dar nu l-a promulgat niciodată oficial din cauza preocupărilor constituționale.

Reacții internaționale

Convingerea că Netanyahu nu va fi arestat în Ungaria este întărită de sprijinul unui actor politic proeminent din Germania. Friedrich Merz, probabil viitorul cancelar, a promis o întâlnire cu Netanyahu în Germania și a asigurat că premierul israelian nu va fi arestat acolo. Acest lucru nu numai că clarifică pozițiile politice din Europa, dar ridică și întrebări cu privire la validitatea jurisprudenței internaționale.

Curtea Penală Internațională, care și-a început activitatea în 2002, este o organizație internațională independentă a cărei jurisdicție se extinde asupra statelor părți la Statutul de la Roma. Acest statut, care a fost semnat de 120 de state în 1998, este baza legală de bază pentru activitatea Curții. Competența CPI acoperă cele mai grave crime precum genocidul, crimele de război și crimele împotriva umanității. Una dintre sarcinile principale ale CPI este să completeze, mai degrabă decât să înlocuiască, jurisdicția națională.

Situația din jurul lui Netanyahu și CPI evidențiază provocările care decurg din cooperarea internațională în domeniul dreptului internațional. În special, există un principiu al complementarității care asigură că CPI poate lua măsuri numai atunci când statele nu doresc sau nu pot urmări penale infracțiuni grave. Aceste condiții-cadru dau naștere unor dezbateri juridice și diplomatice complexe care afectează atât relațiile politice dintre state, cât și credibilitatea organismelor internaționale.

În acest context, devine clar și rolul Germaniei ca stat membru activ al CPI. Germania a jucat un rol esențial în elaborarea Statutului de la Roma și este unul dintre cei mai mari contributori la Curte. Cu o situație juridică clară și cu adoptarea unui cod penal internațional, Germania își propune să susțină principiile constituționale și să îndeplinească obligațiile internaționale.

Sosirea lui Netanyahu astăzi în Ungaria nu ridică doar întrebări cu privire la aplicarea dreptului internațional, dar evidențiază și tensiuni în comunitatea internațională, în special în ceea ce privește urmărirea penală a crimelor de război și responsabilitatea statelor naționale.

În timp ce Netanyahu se află în Ungaria, există presiune asupra instituțiilor internaționale, cum ar fi CPI, pentru a impune responsabilitatea deplină pentru încălcările drepturilor omului și pentru a susține ordinea juridică globală. Aceste evoluții reprezintă un test crucial al autorității și eficacității normelor juridice internaționale.

Pentru mai multe informații despre ICC și cum funcționează, vă rugăm să vizitați Ministerul de Externe.

Articolul se bazează pe rapoarte de la Viena.at.