Valul de căldură alarmant în Marea Mediterană: pune în pericol viața marină?
Val de căldură extrem în Mediterana în 2025: Temperaturile ridicate pun în pericol ecosistemele marine și influențează dinamica vremii.

Valul de căldură alarmant în Marea Mediterană: pune în pericol viața marină?
În vestul Mediteranei, un val de căldură extrem a împins temperaturile la limite. Potrivit meteorologului Fabian Ruhnau de la Kachelmannwetter, temperaturile la suprafață sunt cu peste cinci grade Celsius peste media pe termen lung. Aceste valori excepționale nu sunt tipice pentru această perioadă a anului, ceea ce a fost remarcat clar de un scălător din Marsilia: „Ar trebui să fie mai rece în această perioadă a anului”. Această situație este confirmată de hărțile prin satelit de la Serviciul de Observare a Pământului Copernicus, care nu prezintă abateri mai mari. Catalizatorii acestui fenomen sunt diverși și afectează nu numai temperaturile, ci și întreaga ecologie marine.
Centrul Spaniol de Cercetare Marină (CEAM) subliniază că Marea Baleare se află într-un val de căldură marin aproape permanent (MHW) din noiembrie 2024. Condițiile locale sunt clasificate drept „extreme” și acest lucru are un impact grav asupra ecosistemelor marine, în special pentru speciile sensibile la căldură, cum ar fi coralii. Condițiile în schimbare ale mării determină, de asemenea, multe organisme care locuiesc în adâncime, cum ar fi coralii și gorgoniile, să se retragă în ape mai calde sau chiar să dispară. Acest lucru nu numai că pune în pericol biodiversitatea, dar are și consecințe pentru aprovizionarea cu alimente și activitățile de agrement, cum ar fi pescuitul și turismul.
Consecințe pentru ecosistemele marine
Ecosistemele mediteraneene s-au schimbat semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice. Populațiile de organisme marine din ape mai puțin adânci și mai calde au dispărut, ducând la disparițiile locale ale multor specii. Aceasta înlocuiește solul stâncos necesar pentru corali și gorgonie cu soluri moi, cum ar fi nisip și pietriș. Aceste evoluții au uneori efecte ireversibile asupra biodiversității marine.
Valurile de căldură marine, caracterizate prin temperaturi ridicate prelungite ale apei, nu numai că duc la o creștere a mortalității în rândul organismelor care trăiesc deja la capătul superior al intervalului lor de temperatură, dar afectează și producția primară. Aceasta, la rândul său, reduce disponibilitatea alimentelor, ceea ce are consecințe dramatice pentru întregul ecosistem. Speciile cheie, cum ar fi coralii, sunt deosebit de afectate și adesea nu se pot recupera după valurile de căldură ani de zile, un risc pe care Consiliul Mondial pentru Biodiversitate îl cuantifică: dacă încălzirea globală ajunge la 1,5 grade, 70 până la 90 la sută din corali ar putea fi pierdute.
Efecte asupra condițiilor meteorologice
Creșterea temperaturii mării nu influențează doar flora și fauna marine, ci și dinamica vremii de pe continent. O creștere cu un grad Celsius are ca rezultat o capacitate de vapori de apă mai mare cu șapte procente în aer, ceea ce poate promova ploi abundente. Această legătură a fost demonstrată în raportul anual Copernicus, care arată o creștere cu 4,9 la sută a cantității totale de vapori de apă din atmosferă față de perioada comparabilă din 1991 până în 2020. Valorile comparative din 2016 și 2023 sunt semnificativ mai mici, ceea ce înseamnă că 2024 va fi un an meteorologic extrem în Europa, caracterizat de regiunile mai joase precum Valencia și regiunile mai joase precum Austria.
Pe măsură ce provocările puse de valurile marine de căldură devin tot mai presante, primul pas pentru salvarea ecosistemelor mediteraneene este clar: stoparea creșterii iraționale și a emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială. Fără măsuri de reducere a emisiilor, eforturile suplimentare de conservare a ecosistemelor marine vor fi ineficiente. Inițiativele locale, cum ar fi reducerea dezvoltării costiere necontrolate și pescuitul excesiv, precum și crearea unor zone marine protejate bine gestionate, pot reprezenta pași importanți în îmbunătățirea rezistenței ecosistemelor marine.
Rapoartele și studiile științifice evidențiază necesitatea monitorizării pe termen lung a ecosistemelor pentru a evalua cu exactitate impactul schimbărilor climatice și pentru a dezvolta strategii eficiente de management și conservare.