Curtea de Conturi a UE avertizează: Noul buget trebuie să stabilească priorități!

Curtea de Conturi a UE avertizează: Noul buget trebuie să stabilească priorități!

Curtea de Conturi a UE a trimis astăzi un apel urgent statelor membre pentru a alinia mai bine viitorul buget pe termen lung al UE la prioritățile politice. Jan Gregor, membru al Curții de Conturi, subliniază necesitatea de a găsi un echilibru între prioritățile de cheltuieli și resursele disponibile. Comisia UE se concentrează pe investițiile în capacități de apărare și domenii strategice pentru următorul cadru financiar multianual (CFM).

Negocierile privind noul cadru financiar sunt cruciale, deoarece acestea trebuie decise în unanimitate de statele UE și împreună cu Parlamentul European. Parlamentul UE cere deja mai multe resurse financiare, deoarece plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient. Actualul CFM începe la 1 ianuarie 2021 și se încheie la 31 decembrie 2027.

Cerințe de simplitate și eficiență

Curtea de Conturi solicită, de asemenea, simplificarea mecanismelor financiare și clarificarea normelor de cheltuieli pentru a crește eficiența. El avertizează că simplificarea nu trebuie să vină în detrimentul responsabilității. În plus, este necesar un mandat clar pentru Curtea de Conturi pentru a examina în mod cuprinzător cheltuielile din următorul buget al UE.

O analiză arată că există posibilitatea de a defini în mod clar și de a lua în considerare în mod sistematic valoarea adăugată europeană în noul CFM. Aceasta include necesitatea stabilirii unei legături mai strânse între diferitele fonduri ale UE și resursele UE cu reformele din statele membre. Trebuie luate în considerare și rambursările pentru fondul de recuperare Corona „NextGenerationEU”, cu rambursări estimate și plăți de dobânzi de 25 până la 30 de miliarde de euro pe an începând cu 2028.

Austria ca contributor net

Austria a apărut ca un contributor net aproape în fiecare an și, prin urmare, plătește mai mult în UE decât rambursează. Soldul bugetar negativ mediu al Austriei în actualul CFM este de -0,29% din venitul național brut. În plus, Austria a primit o reducere brută a contribuțiilor anuale la VNB în valoare de 565 de milioane de euro. Pentru contribuatorii neți precum Austria, este esențial ca noul CFM să atingă un echilibru între rambursarea datoriilor și investițiile de perspectivă.

În 2023, Germania a fost cel mai mare contributor net al UE, cu un sold bugetar negativ de -0,4% din produsul intern brut (PIB). Franța și Țările de Jos sunt, de asemenea, contributive nete semnificative, cu solduri bugetare negative de -0,3% din PIB. Pe de altă parte, Croația, Letonia și Ungaria sunt cei mai mari beneficiari neți în ceea ce privește PIB.

Situația contribuabililor neți și a beneficiarilor neți

• Deutschland: -0,4% des BIP (17,4 Milliarden Euro)
• Frankreich: -0,3% des BIP (9,0 Milliarden Euro)
• Niederlande: -0,3% des BIP
• Kroatien: 3,1% des BIP
• Lettland: 2,8% des BIP
• Ungarn: 2,3% des BIP

Pozițiile nete sunt cruciale pentru situația financiară din UE. Acestea sunt determinate de diferența dintre contribuțiile financiare către UE și beneficiile primite. Inegalitățile economice, sociale și teritoriale din cadrul UE rămân o problemă cheie.

Conform tratatelor sale, UE promovează coeziunea economică, socială și teritorială între statele membre. Prin urmare, o analiză atentă a soldurilor bugetare în sine nu este suficientă pentru a surprinde pe deplin beneficiile și provocările aderării la UE. Curtea de Conturi intenționează să publice o poziție cu privire la noua propunere a Comisiei în a doua jumătate a anului 2025.

Pentru mai multe informații despre contribuatorii neți și beneficiarii neți ai UE și cadrul financiar asociat, vizitați Ziar mic, cel bpb precum şi Statista.